Turcii de la Rulmenti Barlad duc brandul romanesc URB in Ungaria, Turcia si India
Harun Adiguzel, presedintele producatorului de rulmenti din Barlad, a declarat ca incepand cu 2010 brandul URB va intra si in portofoliul fabricilor din Turcia si Ungaria, marca romaneasca urmand sa asigure imaginea pentru produsele grupului.
Rulmenti
Barlad a inregistrat in 2008 o cifra de afaceri de 65 de milioane
de euro, iar pentru anul in curs estimeaza o reducere pana la
aproximativ 50 de milioane de euro.
"Fiecare fabrica are acum o marca proprie, MGM in Ungaria si ART in
Turcia, dar din 2010 vrem ca toti rulmentii sa fie realizati sub
brandul URB. Fabrica din Romania are o traditie de peste 50 de ani,
iar brandul este cunoscut peste tot. Am gasit in China fabrici care
produc sub acest brand, inscriptionand rulmentii cu numele URB
Romania. Am inceput demersuri juridice acolo", a declarat
Adiguzel.
Compania deruleaza in prezent o campanie de rebrandig, in care a
investit 250.000 de euro pentru schimbarea imaginii URB si
introducerea ei in fabricile din grup.
Fabrica Rulmenti Barlad a fost preluata in anul 2000 de grupul turc
Kombassan, cu activitati de productie in mai multe sectoare.
Dupa preluarea URB, derularea procesului de restructurare impus de
planul de privatizare si investitii de 75 de milioane de dolari,
compania a infiintat o fabrica in Turcia, care este detinuta in
proportii egale de Rulmenti Barlad si o asociatie de distribuitori
locali. Kombassan are mai mult de 90% din actiunile URB, restul
fiind detinut de SIF Moldova si alti actionari.
In 2007 grupul a achizitionat si fabrica din Ungaria, unde Rulmenti
Barlad detine 90% din actiuni.
"In 2000 am adus capitalul nostru aici, iar Romania este nava
amiral pentru noi in productia de rulmenti", a spus presedintele
producatorului din Barlad.
Adiguzel, inginer care a lucrat timp de mai multi ani in Turcia la
producatorul de rulmenti ORS, s-a asociat la finalul anilor 1990 cu
Kombassan pentru a participa la privatizarea URB, unul dintre cei
mai mari producatori locali de rulmenti, aflat aproape de faliment
in acea perioada.
"Si acum as investi din nou in Romania. Este o tara in care
schimbarile se fac foarte rapid si ne putem dezvolta, dar trebuie
sa incercam mai mult sa pastram forta de munca, sa nu plece din
tara. Romania era o tara industriala si trebuie sa pastreze
sectorul, iar aici trebuie sa lucreze si statul si sectorul
privat", a spus Adiguzel.
Urmatorul pas: URB India
Compania are acum in desfasurare un studiu de fezabilitate pentru
constructia unei fabrici de rulmenti in India. Reprezentantii
companiei au declarat ca taxele mari de import in India,
posibilitatea de aprovizionare si prezenta unor producatori
mondiali de automobile sunt principalele motive care motiveaza
constructia fabricii.
"Acolo va produce si Audi. La inceput va fi o fabrica mica, iar
investitia minima o estimez la 10 milioane de dolari (aproximativ 7
milioane de euro). In plus ne-am gandit si la o societate de
distributie in Statele Unite, dar deocamdata, din cauza crizei,
suntem in stand-by acolo", a spus Adiguzel. India a cunoscut o
dezvoltare rapida a industriei auto in ultimii ani, astfel ca
Hyundai are acum o fabrica pentru modelele i10 si i20, iar BMW
produce seria3.
Compania prospecteaza in prezent si piata chineza pentru
deschiderea unui birou comercial local dupa ce in 2008 valoarea
exporturilor catre aceasta piata au depasit 5 milioane de dolari
(aproximativ 3,5 milioane de euro).
Restructurare, minus 50% in vanzari
In luna aprilie Rulmenti Barlad a trecut prin a doua restructurare
importanta din ultimii zece ani, dupa cea realizata imediat dupa
privatizare.
In urma scaderii comenzilor din SUA si Orientul Indepartat compania
a redus volumul productiei si a concediat 800 de angajati, ramanand
cu un efectiv de 2.000 de oameni. Pe perioada verii alti 450 de
oameni au fost trimisi in somaj tehnic, dar reprezentantii
companiei spun ca din luna septembrie comenzile au revenit, iar
activitatea este la un nivel stabil.
Pentru cele trei fabrici, Adiguzel vede insa vanzari mai mici cu 30
- 50% anul acesta, dupa ce anul trecut a socotit vanzari de 150 de
milioane de dolari ( 103 milioane de euro). Fabrica URB este cea
mai mare, cu aproximativ 2.000 de angajati, in timp ce fabricile
din Ungaria si Turcia au 120 si respectiv 200 de angajati si un
grad de automatizare mai mare.
"Din partea fabricii de aici astept mai mult, pentru ca avem o
concurenta mai mica pe segmentul produs. Cred ca totusi statul ar
trebui sa fie mai protectionist cu industria locala, dupa cum e in
Turcia. Producatori de rulmenti aici au ramas doar URB, Koyo si
Timken", a spus Adiguzel. Una dintre masurile dorite este aplicarea
legislatiei antidumping, pentru limitarea importurilor de rulmenti
de calitate redusa fabricati in Asia.
Presedintele URB a explicat ca in Ungaria, la fel ca si in Romania,
a trebuit sa realizeze disponibilizari insa in Turcia nu a fost
cazul pentru ca statul a suportat salariul angajatilor in zilele
fara activitate. El a mentionat ca in Turcia statul sprijina
industria, astfel ca fabrica de rulmenti ART achizitioneaza energia
la 60% din pretul pietei, datorita subventiilor.
Mai vin cu 8 milioane de euro
Rulmenti Barlad, unul dintre cei trei producatori de rulmenti
privatizati de catre stat, exporta 85% din productie catre piata
europeana, SUA si Orientul Mijlociu. Compania are in plan
extinderea gamei de produse, iar pentru activitatile de cercetare,
certificare si dezvoltarea de noi tehnologii a alocat 8 milioane de
euro. "Sunt proiecte noi, prin care vrem sa lucram cu ajutorul
nanotehnologiei la dezvoltarea produselor. Am atras si fonduri
europene pentru aceste investitii. Sunt costisitoare.
Numai un aparat de masurare a calitatii pentru rulmenti feroviari
costa un milion de euro", a declarat Adiguzel. La fabrica din
Ungaria gama de produse include in principal rulmenti pentru
autoturisme in timp ce la Barlad se fabrica atat rulmenti pentru
cutii de viteze, cat si rulmenti feroviari. Adiguzel intentioneaza
sa exinda gama de rulmenti pentru caile ferate, sa obtina
colaborari in sectorul energetic pentru productia de rulmenti
pentru turbine eoliene si alte tipuri de rulmenti mari, concurand
astfel cu producatorul german INA Schaeffler din Brasov.