IASII LUI CRETU / Nalucile „frivole” ale lui Val Gheorghiu

Cum ea nu-mi apartine, ci e a numitului Michiduta, cred ca pot indrazni sa o deconspir, cu riscul de a suporta eu urmarile frivolitatii respectivului.
Prin anii '90, un critic serios, Mircea Iorgulescu, scrie de la Paris o cronica elogioasa la volumul unei poetese, intitulat agresiv "Libresse oblige"... Necunoscator al celor lumesti, criticul interpreta titlul ca pe un amestec de liberte si noblesse. Oare vreun comentator mai incuiat sau doar rautacios, ma tot zgandarea nefartatele pomenit (cum, nu ati avut de-a face cu el niciodata?), nu ar putea incurca Siluetele lui Val Gheorghiu, cu silhouette? Diferenta e de cateva litere, de pronuntat se pronunta la fel si, la o adica, nici tematic nu sunt chiar atat de straine. Fireste ca eu, om totusi serios sau, in orice caz, care nu asculta chiar de toate ideile nastrusnice, uneori chiar nerusinate, pe care cineva i le vantura prin minte, l-am pus la punct pe dracusorul pervers, mi-am facut cruce in gura cu limba si m-am bucurat netulburat de pictura lui Val Gheorghiu.
Dupa Pantofii de mai an (care, spun eu acum, fara intruziunea cumatrului) puneau in valoare si piciorul purtator, Siluetele pe care inca le puteti admira la Galeriile Dana sunt cum nu se poate mai potrivite. Nu sunt critic de arta, nu am limbajul necesar, prin urmare, ceea ce urmeaza nu este o cronica plastica, ci un eseu de amator, care a mai umblat, cat de cat, prin muzeele lumii sau a deschis destule albume de pictura. Nu am sa comentez, prin urmare, nici policromia, nici compozitia, nici alte aspecte strict tehnice. Am sa va spun, in schimb, ce imi transmite mie pictura lui Val Gheorghiu si, mai ales, cu ce ma ispitesc aceste Siluete.
Titlul are skepsisul lui bine gandit: femeia nu este infatisata in corporalitatea sa care, la multi pictori, capata aspecte rubensiene (pentru ca odaliscele filiforme sunt mai putin atractive pentru artist), ci doar prin liniile gracile, caline, muzicale, pe care le observa ochiul estetului, bine exersat. Sper ca nu naruiesc nici un mit daca afirm ca, pentru Val Gheorghiu, femeia este in primul rand un obiect estetic (in al doilea rand nu stiu ce este). Desenul lui Val Gheorghiu nu surprinde opulenta trupului feminin, ci doar schiteaza linia pe care acesta o traseza in spatiu. E mai multa sugestie in tablourile sale decat senzualism fatis, debordant. Ceea ce exista din plin in aceste viziuni este gratia, ca atribut principal al feminitatii. Nu intamplator, fiecare silueta este insotita de spectrul unei feline sau al unei pasari, care subliniaza, o data in plus, armonia feminina care se detaseaza pe fundalul mai mereu apasator, sumbru al panzei.
"Personajele" lui Val Gheorghiu se situeaza intre figurativ si nonfigurativ, amintind-mi, poate nepotrivit (si pastrand, fireste, proportiile), de siluetele lui Matisse, minus stridenta fovista a acestora din urma. In orice caz, erotismul nu mai este un efect al formelor, ci unul al sugestiei, ba chiar al atitudinii feminine, care imprima o putere de seductie mult mai mare. Aceste "siluete" nici nu sunt, de fapt, femei, ci au un mister aparte, de naluci. Sunt iele, care atrag fara posibilitatea impotrivirii. In aceste tablouri, perspectiva este lirica, nu realista.
As mai spune, in semn de admiratie, ca pictura lui Val Gheorghiu este frivola. Nu in intelesul comun, peiorativ al acestui cuvant, ci intr-un sens special, la care, intr-un mai vechi eseu, medita si pictorul: "Ce eforturi depunem sa ne motivam frivolitatea! (Sa ne-o motivam, dar si sa ne-o salvam). Pentru ca oricat am tine sa nu fim considerati frivoli, undeva, in tesuturile adanci ale alcatuirii noastre - cat de nobila o fi ea - sta pitita farama blamabila, de vreme ce suntem convinsi - nu numai noi, artistii, dar si matematicienii - ca mica doza de adjuvant frivol face bine chiar si celui mai sobru demers, o face, la urma urmei, mult mai comestibila". Nu aveti decat sa strambati din nas. Eu unul admir fara preget pledoaria pentru frivolitate pe care Val Gheorghiu o face si o practica cu impecabila convingere.
Al. Paleologu, un alt mare rafinat, aducea si el prinosul acestei mari calitati a spiritului liber. Nu, nu e vorba de exces, de vulgaritate, de superficialitate ori de alte astfel de pacate capitale. Dimpotriva, am impresia ca, fara doza necesara de frivolitate, seriozitatea ajunge sa se autoparodieze involuntar, sa anchilozeze si sa clacheze in stupiditate. Nu cred in carturarul care practica imperturbabil exilul in biblioteca si nu-si face timp sa mai admire, macar ca pe o aparitie livresca, silueta unei pustoaice, nici in pictorul care nu priveste decat spre odaliscele maestrilor, refuzand sa vada lumea din jur, pe motiv ca ar fi... frivola. Si oare chiar nu exista nici un strop de frivolitate la Mozart?
Inteligenta mai are nevoie de momente de respiro si, decat sa si le consume in puseuri de imbecilitate, e preferabila o baie de frivolitate subtire. Recomandabila parca mai curand domnilor... Pictura lui Val Gheorghiu este recomandabila, in schimb, si doamnelor.

BOGDAN CRETU (nascut la 21 ianuarie 1978, in judetul Constanta) este lector la Catedra de Literatura Romana din cadrul Facultatii de Litere, Universitatea "Al.I. Cuza" din Iasi. Doctor in filologie, cu distinctia magna cum laudae, din iulie 2006. Volume publicate: Arpegii critice. Explorari in critica si eseistica actuale (Premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor din Romania; Premiul pentru debut al revistei "Convorbiri literare"); Matei Visniec - un optzecist atipic (Premiul pentru debut al "Ziarului de Iasi", nominalizat la Premiul pentru debut al revistei "Romania literara"), Lecturi actuale. Pagini despre literatura romana contemporana (Premiul pentru critica al revistei "Ateneu"), Utopia negativa in literatura romana. Cronicar literar, eseist; a publicat in jur de 500 de articole in diferite reviste culturale. Semneaza prefete la numeroase volume, antologii etc. Redactor al revistei "Paradigma". Membru al Uniunii Scriitorilor din Romania si al Asociatiei pentru Literatura Generala si Comparata. Din 2006, semneaza o rubrica saptamanala in "Ziarul de Iasi". Colaborator la emisiunea "Convorbiri literare" a Radio Iasi, din 2006.