"Primul Siloz" nu este functional - Fermierii incearca sa vanda recoltele rapid pentru ca au nevoie de bani sa-si achite creditele

Programul "Primul siloz", de creditare a fermierilor pe baza stocului de cereale, lansat in iulie anul acesta, nu functioneaza, proprietarii depozitelor acreditate spunand ca pana in prezent nu au primit nicio solicitare din partea fermierilor.
"Am muncit degeaba. Estimarile au fost optimiste la inceput pentru ca fermierii nu mai erau fortati sa vanda produsele direct la recoltare. Cererea si oferta i-au dezamagit insa pe fermieri, care au preferat sa isi vanda repede produsele pentru a-si achita creditele la banci", a declarat pentru ZF Alin Giuca, administratorul Cerealcom Olt Slatina, care detine un siloz de 44.000 de tone in Potcoava si depozite de circa 18.400 de tone in Mihailesti.
Giuca spune ca un motiv al nefunctionalizarii acestui program este si perioada foarte lunga de la recoltare pana la valorificarea produselor.
Fermierii nu pot astepta cateva luni pana sa-si vanda produsele cu un pret mai mare, pentru ca au de platit furnizorii de inputuri sau pentru ca trebuie sa cumpere materialul pentru urmatorul ciclu de productie. "Nu cred ca va fi functional pentru ca nimeni nu se implica. Nu exista consum intern, apelam la importuri, bancile vor sa obtina doar profit, nu ajuta taranul cu nimic", concluzioneaza administratorul Cerealcom Olt Slatina, care a obtinut licenta pentru silozurile sale in septembrie.
"Nu am primit nicio solicitare pana acum. Pe fondul crizei, oamenii sunt mai retinuti in a accesa credite", completeaza si Mihaela Zamfir, director de productie in cadrul Boromir, una dintre primele companii care au obtinut in august licente de depozitare pentru silozuri cu o capacitate de 8.300 de tone.

Fara marfa in silozuri
Programul lansat de Ministerul Agriculturii in colaborare cu cel al finantelor si Fondul de Garantare a Creditului Rural promitea oricarui producator agricol ca poate lua credite de la banci cu ajutorul unor certificate de garantare eliberate de depozitarii la care hotarasc sa-si depuna marfa. In tot acest timp, de cand a fost lansat programul, depozitarii au intocmit acte pentru a fi licentiati, au platit pentru licentiere, dar au ramas cu carnetele de garantare fara ca vreun fermier sa isi aduca marfa in silozurile lor.
Dupa licentiere, depozitarii au facut "coada" la Fondul de Garantare pentru a primi certificatele de depozit, pana in noiembrie distribuindu-se circa 600 de certificate pentru noua operatori, potrivit FGCR. Ceilalti au asteptat clientii, care insa nu au aparut. "Nu stiu niciun fermier sa fi accesat credite. Trebuie mai intai sa ne rambursam creditele pe care le avem deja. Nu pot sta cu cerealele in asteptarea unui pret mai bun pentru ca bancile ne bat la usa", explica Florin Zanoaga, un fermier care isi vinde cu 98 de euro tona de grau si cu 90 de euro tona de porumb prin intermediul unor site-uri de specialitate.

Arunca responsabilitatea
Nici autoritatile nu au un raspuns mai exact la intrebarea: "Cati fermieri au beneficiat de certificatele de depozit?". Ministerul Agriculturii spune ca Fondul de Garantare stie exact daca fermierii au luat credite prin acest program, FGCR spune ca "pana in prezent nu avem raportari de la operatori cu privire la distribuirea certificatelor", dar ca ministerul de resort poate oferi date cu privire la cantitatea de seminte pe care depozitarii licentiati au depozitat-o, in timp ce Asociatia Romana a Bancilor (ARB) are un raspuns evaziv, dand vina pe faptul ca pretul la cereale nu a fost stabilit. "Din cate stiu, nu s-au luat credite pana acum. In cateva zile se va definitiva documentatia pentru a se da drumul acestui program. Este vorba de calcularea pretului, nu tine de noi asta", explica Radu Gratian Ghetea, presedintele ARB.
Fermierii stiu ca mai mult pierd, tinand cont de taxele de depozitare si de faptul ca indicii calitativi sunt mai slabi dupa ce isi retrag marfa, iar valoarea este mult mai mica decat pretul de interventie de 101 euro/tona. "In plus iar vorbim de credite, de dobanzi. Am deja un credit pentru achizitia de tractoare de 200.000 de lei si trebuie sa dau zilnic 22.000 de lei. Am platit euro la banci cu 42,7,de lei, iar mie mi se deconteaza la 37,3 lei/euro. Vindem productia pentru ca ne trebuie bani. Acum semanam grau fara ingrasaminte, am de dat 300.000 de lei furnizorului de samanta si erbicide si ma gandesc cu ce o sa-l platesc", explica Alexandru Meszaros, care cultiva 100 de hectare cu grau.
"Nu ne asteptam ca in acest an sa fie functional programul pentru ca nici productiile nu au fost atat de bune. In cazul unor productii bune, cantitatile mari nu pot fi vandute, iar fermierii vor apela la silozuri si implicit la acest program", crede si Gheorghe Nica de la Intercereal, companie care a cerut licenta pentru o capacitate de 28.000 de tone.

Programul "Primul siloz"
Pana pe 5 august, data limita de depunere a cererilor pentru acordarea licentelor de depozit, au fost depuse 270 de cereri pentru o capacitate de depozitare de 5,3 mil. tone. 159 dintre acestea au primit licente de depozit, capacitatea aferenta acestora ajungand la 3,4 mil. tone, potrivit datelor furnizate de Ministerul Agriculturii. Cu toate acestea, in prezent depozitele si silozurile sunt umplute cu productia proprie a companiilor care le detin sau cu cerealele unor fermieri care nu au vrut sa apeleze la programul "Primul siloz".

Presiunea creditelor
"Nu stiu niciun fermier sa fi accesat credite. Trebuie mai intai sa ne rambursam creditele pe care le avem deja. Nu pot sta cu cerealele in asteptarea unui pret mai bun pentru ca bancile ne bat la usa", explica Florin Zanoaga, un fermier care isi vinde cu 98 de euro tona de grau si cu 90 de euro tona de porumb prin intermediul unor site-uri de specialitate.