Ungaria este o oaza de stabilitate la un an dupa ce a fost salvata de la colaps de Fondul Monetar International

La un an dupa ce s-a aflat la un pas de a intra in faliment national si a fost salvata doar de cele 20 mld. euro primite sub forma de ajutor financiar international, Ungaria este astazi cea mai "sanatoasa" tara din Europa Centrala si de Est.

Masurile dure luate de guvernul tehnocrat, printre care majorarea TVA de la 20% la 25% si reducerile drastice de cheltuieli, a facut ca Ungaria nu doar sa evite intrarea in colaps, ci si sa devina una dintre cele mai stabile economii din regiune. Guvernul a imprumutat in vara un miliard de euro de pe pietele internationale, forintul a revenit la cursul de dinainte de criza, OTP, cea mai mare banca din tara, a returnat jumatate din ajutorul de stat de 1,4 miliarde, guvernul nu va mai apela la banii de la FMI, iar productia industriala isi revine treptat si semnele redresarii pot continua.

Primul-ministru ungar, Gordon Bajnai, este de parere ca cele mai acute riscuri au fost contracarate, Ungaria indreptandu-se cu pasi marunti catre iesirea din criza.

Cu toate acestea, el spune ca nu se va putea vorbi de iesire din criza pana cand rata somajului nu incepe sa scada, fenomen la care el se asteapta peste cel putin sase luni. In al treilea trimestru al acestui an rata somajului a ajuns la 10,3%, iar analistii se asteapta ca in primul trimestru al lui 2010 sa urce pana la un nivel maxim de 11,5%.

Ungaria va deveni liderul fiscal al lumii

Ungaria va iesi din actuala recesiune mondiala ca un exemplu de "sanatate" fiscala, dupa ce masurile de austeritate adoptate de guvern in aceasta perioada dificila din punct de vedere economic vor da rezultate, potrivit Bank of America Merrill Lynch.

Statul, care s-a alaturat Uniunii Europene in 2004, a redus cheltuielile si a impus noi impozite pentru a face fata termenilor fiscali ai acordului cu institutiile internationale.

Primul-ministru, Gordon Bajnai, planuieste ca in urmatorii doi ani sa reduca cheltuielile cu 1.300 mld. forinti (4,7 mld. euro) pentru a limita nevoile de finantare are bugetului. Guvernul reduce de asemenea veniturile personalului bugetar, dar si impozitele salariale, in timp ce opteaza pentru majorarea impozitelor pe consum. A fost, de asemenea, majorata taxa pe valoarea adaugata de la 20% la 25%, incepand cu luna iulie, pentru a ajuta la echilibrarea scaderilor de venituri de la bugetul de stat si pentru a reduce deficitul bugetar.

Ungaria a fost primul stat din regiune care a apelat la ajutor international dupa ce piata obligatiunilor a paralizat, iar deprecierea forintului a ridicat costurile de refinantare a creditelor in valuta. Odata ce masurile anti-criza adoptate au dat rezultate, iar investitorii si-au recapatat increderea in stat, Ungaria a putut organiza in luna iulie prima emisiune de titluri de dupa octombrie 2008. Statul a vandut investitorilor straini primele titluri de datorie dupa ce a primit de la FMI banii pentru a evita intrarea in incapacitate de plata. Ungaria a profitat de evolutia pozitiva a pietei obligatiunilor pentru a se imprumuta 1 mld. euro.

Investitorii au cerut titluri in valoare de 2,9 mld. euro, de aproape cinci ori mai mult fata de cele 500 mil. euro pe care guvernul estima sa le obtina.

Piata financiara este stabila

Piata financiara este acum relativ stabila, iar ministrul de finante a spus ca statul ar putea sa nu utilizeze in 2010 intreaga suma disponibila din creditul de la FMI, deoarece se va baza din ce in ce mai mult pe finantarea pe piata de capital. Dupa o depreciere puternica, atingand pragul minim in raport cu moneda euro in luna februarie, forintul a intrat pe un trend ascendent, apreciindu-se pana a ajuns la un nivel similar celui de dinainte de izbucnirea crizei.

Reteta redresarii

Ce masuri a luat guvernul ungar pentru a repune economia pe picioare

• Inghetarea salariilor bugetarilor. In 2010 aceasta masura va conduce la economisirea a 250 de milioane de euro.
• Micsorarea impozitului pe venit pana la un nivel de 17%.
• Reducerea contributiilor sociale platite de angajatori guvernului pentru a incuraja companiile sa nu faca disponibilizari si sa creeze noi locuri de munca.
• Reducerea cheltuielilor bugetare in urmatorii doi ani cu 4,73 miliarde de euro.
• Majorarea taxei pe valoarea adaugata (TVA) de la 20% la 25%.
• Eliminarea celei de-a 13-a pensii, masura estimata sa reduca cheltuielile bugetare cu 580 de milioane de euro.
• Inghetarea ajutoarelor sociale pentru urmatorii doi ani.
• Majorarea varstei de pensionare la 65 de ani.
• Reducerea incepand cu 2010 a nivelului impozitului pe venit la persoane fizice, dar si la corporatii.