CARTEA DE ISTORIE/ Amintiri din lagarul mortii
Autor:
Stelian Turlea
10.11.2009
Cristian
Troncota
Romania si frontul secret,
1859-1945
Editura Elion
Volumul de fata ofera
cititorului un text revizuit si imbunatatit al altor trei cercetari
anterioare, aparute sub tilurile "Istoria serviciilor secrete de la
Cuza la Ceausescu" (1999), "Tortionarii" si "Duplicitarii". Cartea
se ocupa de institutionalizarea serviciilor secrete in Romania, de
structura si activitatea serviciilor de informatii romanesti pana
la Marea Unire, de comunitatea informativa din perioada
neutralitatii, de actiunile din preajma si din timpul celui de-al
doilea razboi mondial.
Capitole seprate sunt dedicate
personalitatilor lui Mihail Moruzov si Eugen Cristescu. Autorul da
seama de multitudinea serviciilor secrete si mai ales de faptul ca
Romania a jucat intotdeauna la mai multe capte. O carte captivanta
si pentru istoric, si pentru cititorul obisnuit.
Consiliul National pentru
Studierea Arhivelor Securitatii
Ion Mihai Pacepa in dosarele
Securitatii, 1978-1980
Editura
enciclopedica
Studiu introductiv, selectia
documentelor si indice de nume de Liviu Tucanu. Lucrarea este un
volum bazat pe 132 de documente preluate din dosarul anchetei
asupra defectiunii generalului-locotenent Ion Mihai Pacepa existent
in Arhiva Consiliului National pentru Studierea Arhivelor
Securitatii. Volumul vizeaza trei momente principale: disparitia,
ancheta si urmarile actului intreprins de seful adjunct al
spionajului romanesc intre anii 1978-1980. "Cartea nu isi propune
sa raspunda la intrebari la care altii au raspuns, inainte si dupa
1989, in multiple feluri (condamnand sau dimpotriva elogiind pe
fostul adjunct al spionajului romanesc). Departe de noi este si
gandul de a-l «scoate» pe generalul Ion Mihai Pacepa ca tradator
sau erou. Ceea ce dorim este sa clarificam, intr-o buna masura,
contextul, disparitia, ancheta si urmarile fugii in Occident,
prezentand documente nude care au fost redactate in acel moment si
care se pastreaza in arhivele romanesti. Gestul urmator ar fi, in
mod firesc, o cerectare finalizata cu publicarea documentelor
existente pe acest subiect in arhivele CIA si, de ce nu, pe cele
ale serviciilor de informatii din RFG. Viitorul ne poate rezerva
surprize placute din acest punct de vedere, mai ales ca inca de
acum termenul legal (30 de ani) pentru desecretizarea acestor
documente este indeplinit."
Alexandru
Mihalcea
Salcia, un lagar al
mortii
Editura Ex Ponto
O extraordinara carte, aparuta in
colectia "Dosarele secrete ale dictaturii", rod al investigatiilor
ziaristului Alexandru Mihalcea, el insusi trecut prin iadul de la
Salcia. Lucrarea si-a propus sa informeze despre "colonia de munca"
Salcia, de fapt un lagar de exterminare cu nimic mai prejos decat
cele din URSS sau din Germania nazista, precum si despre alte
unitati penitenciare din Balta Brailei si Dobrogea. Lagarul de la
Salcia a fost infiintat in primavara lui 1952, in Insula Mare a
Brailei, intr-un teritoriu aproape nelocuit. Denumirea oficiala era
"colonie de munca". In lagarul de la Salcia erau in jur de 1.200 de
detinuti politici ("banditii") si 100 de infractori de drept comun.
Se muncea din zori pana-n noapte la consolidarea digului si in
orezarie. Autorul, nascut in 1936 si condamnat pentru "uneltire
impotriva ordinii sociale" (1959-1963), a trecut prin mai multe
inchisori, inclusiv lagarul de la Salcia. Dupa 1990 a inregistrat
marturiile unor fosti detinuti politici care cunoscusera ororile de
la Aiud, Canal, Periprava si Balta Brailei si a publicat mai multe
carti despre anii de puscarie. Cercetand voluminosul fond "Salcia"
de la CNSAS, a dat peste numele adevaratilor monstri care i-au
asuprit pe detinuti. In cartea de fata, de aproape 600 de pagini,
Mihalcea descrie felul cum ajungeau detinutii in lagarul Salcia,
cine erau "banditii", care erau metodele de exterminare, plus
grozaviile savarsite de comandanti. O rememorare aproape greu de
suportat.
