DOCUMENTAR/ Cronologia evenimentelor din decembrie 1989 (I)
Autor:
Alex Mihai Stoenescu
11.11.2009
Natiunea romana si-a redobandit libertatea prin evenimentele
violente de la sfarsitul lunii decembrie a anului 1989. Din pacate,
intervalul prea mare de timp de la ultima perioada istorica in care
romanii au trait intr-un regim democratic (sfarsitul secolului al
XIX-lea si primele trei decenii ale secolului al XX-lea), precum si
durata prea lunga a perioadei comuniste (1944-1989) au produs trei
generatii nascute sub regimuri autoritare si dictaturi si au uzat
profund generatiile timpurilor democratice. Dezobisnuiti de
exercitiul libertatii, romanii au intarziat prea mult pentru a se
elibera, inclusiv atunci cand lanturile lagarului comunist au fost
lasate jos.
Eliberarea societatii romanesti
din dictatura comunista a fost o decizie de sistem, provocata de
cauze si motivatii straine de natiunea romana, cu toate ca regimul
comunist din Romania, dincolo de particularitatile sale, cunostea
acelasi tip de criza ca si cea sovietica.
In decembrie 1989 nu s-a
declansat o revolta generalizata de eliberare din comunism a
romanilor, provocata de nemultumirea populatiei care n-a mai
suportat regimul. S-a produs mai intai o schimbare politica
substantiala in Uniunea Sovietica, urmata de actiuni internationale
menite sa concretizeze retragerea sprijinului politico-economic pe
care Moscova il acorda regimurilor comuniste din statele europene
aflate in sfera sa de influenta. In fata rezistentei lui Nicolae
Ceausescu, URSS a intervenit in Romania prin mijloace
neconventionale.
Societatea romaneasca actuala
sta in continuare pe aceste probleme, fie ignorand legatura subtila
dintre violentele din decembrie 1989 si comportamentul politic
postdecembrist al natiunii, fie atribuind esecurile economice
proastei guvernari din anii de inceput, 1990-1991. Prin urmare, din
analiza consecintelor imediate ale evenimentelor din decembrie 1989
nu pot lipsi elementele psihosociale, precum si cele psihoeconomice
care s-au manifestat in natiune de-a lungul perioadei postcomuniste
imediate.
In acest numar si in urmatorul
publicam fragmente din "Cronologia evenimentelor din decembrie
1989" de Alex Mihai Stoenescu, volum in pregatire la
Editura RAO.
22 decembrie,
Timisoara-Bucuresti, solutia generalului Stanculescu.
Fara alta solutie, Nicolae
Ceausescu cere din nou sa-i fie adus Stanculescu. Constantin Manea
arata ca, informat asupra "accidentului" lui Stanculescu, Nicolae
Ceausescu i-a strigat: "Cu picioarele rupte sa vina si sa vina in 5
minute, sa nu se joace, ca-l aduc arestat!"
22 decembrie, Bucuresti,
cladirea CC al PCR, generalul Stanculescu este numit ministru al
apararii, ora 09.50.
Generalul Stanculescu a sosit in
aproximativ un sfert de ora, imbracat cu haine civile. Simula ca e
accidentat si ca il doare piciorul. Ceausescu i-a dat atunci un
ordin: "Stanculescule, preiei conducerea Armatei in urma
sinuciderii lui Milea si executi ordinul. Mergeti si opriti" si i-a
cerut sa-i cheme pe Voinea si pe Eftimescu. In acest moment al
evenimentelor intervine o succesiune de informatii preluate de
toata literatura subiectului nostru, care asaza in centru ordinul
de oprire in cazarmi a trupelor militare si interdictia de a se
trage in oameni, ceea ce presupunea incalcarea ordinelor lui
Ceausescu sau, mai corect spus, un contraordin, peste autoritatea
comandantului suprem.
22 decembrie, Bucuresti,
tentativa de preluare directa a conducerii Armatei de catre Nicolae
Ceausescu, ora 09.54.
Nicolae Ceausescu intentiona sa
preia comanda directa a Armatei, dand ordine prin Eftimescu,
adjunctul sefului MStM, ofiterul cu gradul cel mai inalt aflat in
preajma sa. Atat pe caietul documentar de lucru, cat si pe caietul
de ciorne, generalul Voinea si-a notat si ora exacta si continutul
ordinului. Pe ciorna el este complet: "Gl. Eftimescu, 22.12.89,
(ora) 09.54.
- Toate unitatile Armatei
executa num(ai) ord(inele) comandant Suprem. Toate U(nitatile)
subord(onate) A1 (Armatei 1) din G(arnizoana) M(ihai) Bravu si
Targoviste se concentreaza in Bucuresti in cazarmile din sos.
OLTENITEI.
- Unitatile...
- Raportez ce U. mai avem in
cazarmi si unde sunt". (Urmeaza raportul cu locatia unitatilor,
din care numai Regimentul 22 se intoarce, Regimentul 22 fiind cel
care anuntase urcarea manifestantilor pe tehnica,
n.a.)
22 decembrie, Bucuresti,
Inspectoratul General al Militiei, ora 10.00.
Ca urmare a unei intelegeri
telefonice cu generalul Iulian Vlad, generalul MI Romeo Campeanu
emite o radiograma catre toate unitatile MI din tara prin care
anuleaza ordinul de foc dat de Ceausescu. Este cel mai timpuriu
document scris al ruperii ministerelor de forta de Nicolae
Ceausescu.
22 decembrie, sediul
Televiziunii Romane, ora 10.00.
Din ordinul generalului Vlad
transmis generalului Ghita, fortele de paza ale Televiziunii Romane
sunt retrase din dispozitivul de lupta al institutiei. In timpul
emisiunii "Dan Diaconescu in direct" din seara de 05.12.2004 de la
postul de televiziune OTV, inginerul Nicolae Stanciu, fostul
director tehnic al TVR, a afirmat ca "exista o cortina electronica
cu care se oprea emisia la TV, daca se dorea. Generalul Ghita
(comandantul trupelor de securitate-militie, n.a.) a dat
dispozitie sa nu se traga, a dat jos mitralierele de pe TVR cu o
ora inainte de venirea revolutionarilor". Informatia este
confirmata de generalul Iulian Vlad la Comisia
Senatoriala.
22 decembrie, Bucuresti,
cladirea CC al PCR, ora 10.00, generalul Stanculescu initiaza o
lovitura de stat militara.
Dupa ce a iesit de la Ceausescu
- inainte de ora 10.00 -, in calitate de nou ministru al apararii,
generalul Stanculescu s-a deplasat la grupa operativa, unde i-a
intalnit pe generalii Eftimescu si Voinea. El le-a cerut acestora
sa-l informeze "cum este realizat dispozitivul de aparare din
preajma CC si de ce forte dispune". Astfel, ca urmare a raportului
pe care i l-au dat generalii - deci, recunoscandu-i autoritatea -,
Stanculescu a aflat si ca se afla in deplasare spre centrul
orasului inca trei regimente. Urca la etajul VI, unde se afla grupa
de transmisiuni a MApN, si, in intelegere cu maiorul Tufan,
generalul Stanculescu transmite primul sau ordin in calitate de
ministru al apararii: "(Ora) 10.07, colonelul Negrea. Rondoul -
ind. MApN transmite: nu se trage de catre nimeni, nici foc de
avertizare - sa se parlamenteze".
"Rondoul" era indicativul
ministrului apararii nationale si va fi indicativul prin care va
conduce si va da ordine noul ministru, generalul Victor A.
Stanculescu. Acest ordin transmis
trupelor, in afara faptului ca
era contrar ordinului primit de la seful statului, a produs iesirea
subunitatilor militare aflate in strada din misiunile de lupta. El
a generat sentimentul public ca Armata "a fraternizat" cu
demonstrantii.
22 decembrie, Bucuresti,
cladirea CC al PCR, 10.10.
Nicolae Ceausescu cere emiterea
unui decret privind starea de necesitate pe intreg teritoriul
tarii, decret care nu a mai fost intocmit. Trecut de la stupefactie
la furie, Nicolae Ceausescu ii cere lui Constantin Mitea sa
formuleze comunicatul in legatura cu "tradarea" lui Milea, iar pe
Silviu Curticeanu il solicita sa pregateasca un decret pentru
instituirea starii de necesitate pe intreg teritoriul tarii, dupa
care convoaca o sedinta a CPEx. In timpul dialogului avut la 14
septembrie 2003 cu generalul de justitie Gheorghe Diaconescu,
acesta a dezvaluit ca suportul juridic al decretarii starii de
necesitate pe intreg teritoriul nu a mai existat. "Dupa revolutie,
in timpul proceselor, am aflat ca textul decretului de instituire a
starii de necesitate a ramas in ciorna. Mult mai tarziu am aflat si
detaliul ca textul a ramas in masina de scris, in clipa in care s-a
anuntat sinuciderea lui Milea. S-a creat panica, biroul a fost
abandonat, textul nu a fost terminat si nici dus la
semnat."
22 decembrie, Bucuresti, ora
10.20.
Cu cateva minute inainte sa
inceapa sedinta CPEx, Mihai Harjau a surprins si urmatoarele
secvente: "A venit generalul Neagoe si i-a spus ca in diverse zone
ale Capitalei sunt deja concentrari mari de oameni care se
indreapta spre centru. (Discutia se desfasura in anticamera si am
putut sa aud toate acestea.) Ea i-a spus ca este o contrarevolutie
si ca trebuie facut totul ca sa fie reprimata; l-a intrebat: «Mai,
voi sunteti pregatiti?» si el a raspuns: «Da, suntem pregatiti,
oamenii nostri sunt inarmati». Intre timp, a sunat Croitoru - de la
Capitala, care era secretar cu propaganda - si il cauta pe Barbu
Petrescu. I-am spus ca e in sedinta si ca nu pot sa-l scot. Si mi-a
zis asa, in doua vorbe: «Spuneti-i ca nu se mai poate face
nimic...» si a inchis telefonul".
22 decembrie, Inspectoratul
General al Militiei, ora 10.30.
Printr-o minuta semnata de colonelul Suceava si de colonelul Radulescu, din partea Inspectoratului General al Militiei, si de inginerul Marian Gostin din partea populatiei civile, s-a stabilit ca Inspectoratul, in calitate de organ central de comanda al Militiei, sa declare oficial "ca intreaga Militie trece de partea revolutiei prin participarea efectiva la sprijinirea cauzei acesteia" si sa dea ordine precise in acest sens tuturor unitatilor din tara. Minuta reprezinta actul oficial prin care se certifica trecerea Militiei de partea revoltei populare.