DOCUMENTAR/ Cronologia evenimentelor din decembrie 1989 (I)

Autor: Alex Mihai Stoenescu 11.11.2009




Natiunea romana si-a redobandit libertatea prin evenimentele violente de la sfarsitul lunii decembrie a anului 1989. Din pacate, intervalul prea mare de timp de la ultima perioada istorica in care romanii au trait intr-un regim democratic (sfarsitul secolului al XIX-lea si primele trei decenii ale secolului al XX-lea), precum si durata prea lunga a perioadei comuniste (1944-1989) au produs trei generatii nascute sub regimuri autoritare si dictaturi si au uzat profund generatiile timpurilor democratice. Dezobisnuiti de exercitiul libertatii, romanii au intarziat prea mult pentru a se elibera, inclusiv atunci cand lanturile lagarului comunist au fost lasate jos.
Eliberarea societatii romanesti din dictatura comunista a fost o decizie de sistem, provocata de cauze si motivatii straine de natiunea romana, cu toate ca regimul comunist din Romania, dincolo de particularitatile sale, cunostea acelasi tip de criza ca si cea sovietica. In decembrie 1989 nu s-a declansat o revolta generalizata de eliberare din comunism a romanilor, provocata de nemultumirea populatiei care n-a mai suportat regimul. S-a produs mai intai o schimbare politica substantiala in Uniunea Sovietica, urmata de actiuni internationale menite sa concretizeze retragerea sprijinului politico-economic pe care Moscova il acorda regimurilor comuniste din statele europene aflate in sfera sa de influenta. In fata rezistentei lui Nicolae Ceausescu, URSS a intervenit in Romania prin mijloace neconventionale.
Societatea romaneasca actuala sta in continuare pe aceste probleme, fie ignorand legatura subtila dintre violentele din decembrie 1989 si comportamentul politic postdecembrist al natiunii, fie atribuind esecurile economice proastei guvernari din anii de inceput, 1990-1991. Prin urmare, din analiza consecintelor imediate ale evenimentelor din decembrie 1989 nu pot lipsi elementele psihosociale, precum si cele psihoeconomice care s-au manifestat in natiune de-a lungul perioadei postcomuniste imediate.
In acest numar si in urmatorul publicam fragmente din "Cronologia evenimentelor din decembrie 1989" de Alex Mihai Stoenescu, volum in pregatire la Editura RAO.
22 decembrie, Timisoara-Bucuresti, solutia generalului Stanculescu.
Fara alta solutie, Nicolae Ceausescu cere din nou sa-i fie adus Stanculescu. Constantin Manea arata ca, informat asupra "accidentului" lui Stanculescu, Nicolae Ceausescu i-a strigat: "Cu picioarele rupte sa vina si sa vina in 5 minute, sa nu se joace, ca-l aduc arestat!"
22 decembrie, Bucuresti, cladirea CC al PCR, generalul Stanculescu este numit ministru al apararii, ora 09.50.
Generalul Stanculescu a sosit in aproximativ un sfert de ora, imbracat cu haine civile. Simula ca e accidentat si ca il doare piciorul. Ceausescu i-a dat atunci un ordin: "Stanculescule, preiei conducerea Armatei in urma sinuciderii lui Milea si executi ordinul. Mergeti si opriti" si i-a cerut sa-i cheme pe Voinea si pe Eftimescu. In acest moment al evenimentelor intervine o succesiune de informatii preluate de toata literatura subiectului nostru, care asaza in centru ordinul de oprire in cazarmi a trupelor militare si interdictia de a se trage in oameni, ceea ce presupunea incalcarea ordinelor lui Ceausescu sau, mai corect spus, un contraordin, peste autoritatea comandantului suprem.
22 decembrie, Bucuresti, tentativa de preluare directa a conducerii Armatei de catre Nicolae Ceausescu, ora 09.54.
Nicolae Ceausescu intentiona sa preia comanda directa a Armatei, dand ordine prin Eftimescu, adjunctul sefului MStM, ofiterul cu gradul cel mai inalt aflat in preajma sa. Atat pe caietul documentar de lucru, cat si pe caietul de ciorne, generalul Voinea si-a notat si ora exacta si continutul ordinului. Pe ciorna el este complet: "Gl. Eftimescu, 22.12.89, (ora) 09.54.
- Toate unitatile Armatei executa num(ai) ord(inele) comandant Suprem. Toate U(nitatile) subord(onate) A1 (Armatei 1) din G(arnizoana) M(ihai) Bravu si Targoviste se concentreaza in Bucuresti in cazarmile din sos. OLTENITEI.
- Unitatile...
- Raportez ce U. mai avem in cazarmi si unde sunt". (Urmeaza raportul cu locatia unitatilor, din care numai Regimentul 22 se intoarce, Regimentul 22 fiind cel care anuntase urcarea manifestantilor pe tehnica, n.a.)
22 decembrie, Bucuresti, Inspectoratul General al Militiei, ora 10.00.
Ca urmare a unei intelegeri telefonice cu generalul Iulian Vlad, generalul MI Romeo Campeanu emite o radiograma catre toate unitatile MI din tara prin care anuleaza ordinul de foc dat de Ceausescu. Este cel mai timpuriu document scris al ruperii ministerelor de forta de Nicolae Ceausescu.
22 decembrie, sediul Televiziunii Romane, ora 10.00.
Din ordinul generalului Vlad transmis generalului Ghita, fortele de paza ale Televiziunii Romane sunt retrase din dispozitivul de lupta al institutiei. In timpul emisiunii "Dan Diaconescu in direct" din seara de 05.12.2004 de la postul de televiziune OTV, inginerul Nicolae Stanciu, fostul director tehnic al TVR, a afirmat ca "exista o cortina electronica cu care se oprea emisia la TV, daca se dorea. Generalul Ghita (comandantul trupelor de securitate-militie, n.a.) a dat dispozitie sa nu se traga, a dat jos mitralierele de pe TVR cu o ora inainte de venirea revolutionarilor". Informatia este confirmata de generalul Iulian Vlad la Comisia Senatoriala.
22 decembrie, Bucuresti, cladirea CC al PCR, ora 10.00, generalul Stanculescu initiaza o lovitura de stat militara.
Dupa ce a iesit de la Ceausescu - inainte de ora 10.00 -, in calitate de nou ministru al apararii, generalul Stanculescu s-a deplasat la grupa operativa, unde i-a intalnit pe generalii Eftimescu si Voinea. El le-a cerut acestora sa-l informeze "cum este realizat dispozitivul de aparare din preajma CC si de ce forte dispune". Astfel, ca urmare a raportului pe care i l-au dat generalii - deci, recunoscandu-i autoritatea -, Stanculescu a aflat si ca se afla in deplasare spre centrul orasului inca trei regimente. Urca la etajul VI, unde se afla grupa de transmisiuni a MApN, si, in intelegere cu maiorul Tufan, generalul Stanculescu transmite primul sau ordin in calitate de ministru al apararii: "(Ora) 10.07, colonelul Negrea. Rondoul - ind. MApN transmite: nu se trage de catre nimeni, nici foc de avertizare - sa se parlamenteze".
"Rondoul" era indicativul ministrului apararii nationale si va fi indicativul prin care va conduce si va da ordine noul ministru, generalul Victor A. Stanculescu. Acest ordin transmis
trupelor, in afara faptului ca era contrar ordinului primit de la seful statului, a produs iesirea subunitatilor militare aflate in strada din misiunile de lupta. El a generat sentimentul public ca Armata "a fraternizat" cu demonstrantii.
22 decembrie, Bucuresti, cladirea CC al PCR, 10.10.
Nicolae Ceausescu cere emiterea unui decret privind starea de necesitate pe intreg teritoriul tarii, decret care nu a mai fost intocmit. Trecut de la stupefactie la furie, Nicolae Ceausescu ii cere lui Constantin Mitea sa formuleze comunicatul in legatura cu "tradarea" lui Milea, iar pe Silviu Curticeanu il solicita sa pregateasca un decret pentru instituirea starii de necesitate pe intreg teritoriul tarii, dupa care convoaca o sedinta a CPEx. In timpul dialogului avut la 14 septembrie 2003 cu generalul de justitie Gheorghe Diaconescu, acesta a dezvaluit ca suportul juridic al decretarii starii de necesitate pe intreg teritoriul nu a mai existat. "Dupa revolutie, in timpul proceselor, am aflat ca textul decretului de instituire a starii de necesitate a ramas in ciorna. Mult mai tarziu am aflat si detaliul ca textul a ramas in masina de scris, in clipa in care s-a anuntat sinuciderea lui Milea. S-a creat panica, biroul a fost abandonat, textul nu a fost terminat si nici dus la semnat."
22 decembrie, Bucuresti, ora 10.20.
Cu cateva minute inainte sa inceapa sedinta CPEx, Mihai Harjau a surprins si urmatoarele secvente: "A venit generalul Neagoe si i-a spus ca in diverse zone ale Capitalei sunt deja concentrari mari de oameni care se indreapta spre centru. (Discutia se desfasura in anticamera si am putut sa aud toate acestea.) Ea i-a spus ca este o contrarevolutie si ca trebuie facut totul ca sa fie reprimata; l-a intrebat: «Mai, voi sunteti pregatiti?» si el a raspuns: «Da, suntem pregatiti, oamenii nostri sunt inarmati». Intre timp, a sunat Croitoru - de la Capitala, care era secretar cu propaganda - si il cauta pe Barbu Petrescu. I-am spus ca e in sedinta si ca nu pot sa-l scot. Si mi-a zis asa, in doua vorbe: «Spuneti-i ca nu se mai poate face nimic...» si a inchis telefonul".
22 decembrie, Inspectoratul General al Militiei, ora 10.30.

Printr-o minuta semnata de colonelul Suceava si de colonelul Radulescu, din partea Inspectoratului General al Militiei, si de inginerul Marian Gostin din partea populatiei civile, s-a stabilit ca Inspectoratul, in calitate de organ central de comanda al Militiei, sa declare oficial "ca intreaga Militie trece de partea revolutiei prin participarea efectiva la sprijinirea cauzei acesteia" si sa dea ordine precise in acest sens tuturor unitatilor din tara. Minuta reprezinta actul oficial prin care se certifica trecerea Militiei de partea revoltei populare.