CARTEA DE POEZIE/ Hainele noi ale Sibiului

Am intrat intr-o perioadă in care, s-ar părea, Sibiul se ambiționează să facă un pas in fața tuturor celorlalte orașe culturale de la noi. După ce a primit, in 2007, titulatura de capitală culturală europeană, această veche cetate și-a propus să păstreze distincția fie și informal. Astfel incât cele mai numeroase și mai inedite evenimente culturale românești se organizează, cu temeinicie ardelenească, la Sibiu. Iar de aici până la a inchega un produs, o carte cu poezie sibiană dotată cu un sentiment local mult amplificat, nu mai era mult.

Antologia bilingvă Visteriile cetății/ Treasury of the city*, apărută in 2008 la Editura Institutului Cultural Român, reia și completează volumul Focuri pe apă/ Fires on water, din 1992. Atunci, antologia cuprindea șapte poeți din Sibiu, astăzi ea adună optsprezece poeți. De aceea, extensia cu mai mult de jumătate din numărul poeților de atunci ne indreptățește să vorbim acum despre o nouă carte. De un nou Sibiu și de o nouă poezie a lui.

Așadar, sibienii de azi iși alătură poemele intr-un efort de a reda cât mai fidel, nu imaginea Sibiului (prezent sau trecut), cât potențialul lui imaginativ dintotdeauna. Ar fi o greșeală să ne așteptăm să găsim aici orașul ca intr-un atlas turistic. Fiindcă, după lectura cărții, nu vom ști mai bine străzile sau arhitectura cetății, insă ii vom fi cunoscut umbrele care se preling, in formă plăpândă, in sensibilitatea oamenilor.

Care sunt cei optsprezece poeți-ambasadori ai Sibiului? Numele acestora sunt extrem de eterogene, iar stilurile lor vin chiar din epoci literare diferite, așa cum notează - in prefața cărții - Liliana Ursu. Unii dintre ei au adoptat profilul poetului doar in mod pasager, pe când alții au făcut din poezie un modus vivendi. De aceea ar fi precaut din partea cititorul să evite comparația dintre autori. Așadar, iată paleta de poeți pe care o propune antologia: Rodica Braga, Dumitru Chioaru, Luminița Mihai Cioabă, Andrei Codrescu, Ștefan Augustin Doinaș, Franz Hodjak, Emil Hurezeanu, Nora Iuga, Mircea Ivănescu, Ion Mircea, Iustin Panța, Valentin Radu, Nicolae Stoie, Christel Ungar, Liliana Ursu, Radu Vancu, Ioan Radu Văcărescu, Joachim Wittstock in traducerea lui Adam J. Sorkin.

Hainele cu adevărat noi pe care această antologie vrea să le imbrace nu au nici in clin, nici in mânecă cu tematica poemelor din interior (specifică mai degrabă fiecărui autor in parte, decât orașului lor comun) sau cu maniera de a scrie. Noutatea vine din intenția cu care sunt alăturați acești poeți de limbă română, germană și chiar romanes. Adică, folosind cuvintele antologatorilor, cartea promovează imaginea unui multiculturalism al orașului. Desigur, Sibiul este un loc de graniță intre regiuni, cu o istorie sociologică a lui. Iar acest fenoment al promovării mixajului dintre etnii e profund inrădăcinat in mentalul local. Propun, insă, ca dincolo de astfel de considerente etnice exterioare, să citim unul câte unul scriitorii acestei antologii.

Prezența lui Ștefan Augustin Doinaș reprezintă un centru de greutate al cartii, trasând o nuanță de retorică decantată. Autorul, cândva membru de prim rang al Cercului Literar de la Sibiu, afișează o artă teatrală a declarației indreptată - potrivit cu contextul - spre cetate: "cetatea mea? eu pot s-o las la câini/ sau pot s-o trec prin foc și sabie/ cu unghiile pot să scurm in ea/ alt chip/ mușcat pe dedesubt de lepră/ și pot s-o fac să mă aștepte zile/ și ani/ insă cu porțile inchise/ și pot s-o tai in două s-o iubesc/ in fiecare jumătate a ei cu ură/ eu insumi pot s-o biciuiesc/ să sufăr/ să-i fiu in lacrimi gustul ars al sării/ și scrâșnet al cenușii in revoltă// Savonarola?/ poate să-mi refuze/ chiar untdelemnul ultimei iertări// cetatea mea e ca femeia mea: pot să-i dau totul/ libertatea - nu!" (p. 51)

O altă voce vibrantă a poeziei prezente in antologie este cea a lui Mircea Ivănescu. Aici este nivelul unde antologatorii au realizat - prin selecție - un subtil joc nu numai intertextual, dar și interauctorial. Altfel spus, de numele și, mai ales, de textele lui Mircea Ivănescu se leagă apariții ale altor poeți din această carte: iată cum debutează un poem: "fiind intr-un oraș cu poetul, Ion Mircea ne sfătuiește să scriem un text care să se numească Liliana Ursu in Anglia - Irlanda de Nord". Revenind la structura antologiei de față, atât Ion Mircea, cât și Liliana Ursu figurează, o dată in plus, cu texte proprii. O altă intrepătrundere de aceeași factură este dubletul de poeme ale Rodicăi Braga și Mircea Ivănescu (preluate din volumul celor doi - Commentarius Perpetuus 2), care apar in secțiunea poetei, cu titlurile "cameleoni", "să vorbim despre cameleoni și frig". Această tendință de a scrie "in duet" pare a fi pe placul sibienilor, fiindcă intâlnim același proiect și in Submarinul iertat, dialogul poetic dintre Andrei Codrescu și Ruxandra Cesereanu.

Apariția in antologie a lui Andrei Codrescu este, din păcate, grav nedreptățită. Ca un important scriitor american de origine română, Andrei Codrescu trebuie căutat fie in poemele originale, fie in proza tradusă in română. Traducerea poemelor de aici este complet neizbutită. Versurile nu imbie cititorul să intrevadă imagini, ci doar expresii talmacite literal din engleză. Intr-adevăr, poemele lui Codrescu sunt destul de greu de tradus in română fiindcă ele iși sprijină sensul pe un lifestyle american asumat și afișat. Dar este la fel de adevărat că nu se putea rata ocazia de a-l așeza pe Andrei Codrescu intre scriitorii sibieni. Ar fi fost totuși de preferat ca măcar textele selectate să fi fost dintre acelea mai impregnate de aerul Sibiului, mai degraba decât cele scrise sub impresia New Orleans-ului.

Oricât de mult ne-am dori să fie altfel, Andrei Codrescu nu este un poet sibian, ci unul american.

Un autor a cărui prezență in antologie sclipește printr-o individualitate bine pusă in context este, de fapt, o autoare - Nora Iuga. Experimentând rapid noua rețetă de poem narativ, scriitoarea exprimă o intensitate care, in drumul spre cititor, prinde culoare, gust, formă și o lumină specifică. Totodată, o stranie corporalitate se extinde asupra tuturor obiectele acestei lumi. Delirul carnal de aici nu are nimic orgiastic, obscen. E o nuditate a gândurilor.

Cât despre ceilalți poeți prezenți aici, vă invit cu cele mai bune referințe să-i descoperiți chiar in antologia Visteriile cetății/ Treasury of the city. In mod regretabil, spațiul ingust al cronicii nu imi permite analiza pe care o merită fiecare dintre ei. Veți găsi optsprezece fețe ale Sibiului și tot atâtea priviri asupra poeziei, pornite dintr-o tradiție culturală de câteva sute de ani.

*) Visteriile cetății/Treasury of the city, volum ingrijit de Liliana Ursu și Ioan Radu Văcărescu, prefață de Liliana Ursu, traduceri de Adam J. Sorkin, Liliana Ursu, Cristina Cârstea, Tess Gallagher, Irma Gianetti, Mircea Ivănescu, Andreea Jakab, Valentin Radu, Bodgan Ștefănescu, Lidia Vianu, Notă explicativă de Ioan Radu Văcărescu, Editura Institutului Cultural Român, București, 2008, 340 p.