DOSARE DECLASIFICATE/ Uimitorul destin al aromânului Gojdu

Autor: Catalin Fudulu 17.11.2009

Orasul Moscopole, centru aromân sau Florenta Balcanilor cum a mai fost numit in perioada moderna, a fost incendiat de turci in 1788 si a ars zile in sir. Aromânii si-au inceput pribegia, stabilindu-se la nordul Dunarii, in Grecia, Italia, Austria sau Polonia.



Raul facut de turci a avut si o parte buna. Daca acestia nu ardeau orasul, familia Gojdu nu ar fi ajuns la Miskolc, unii dintre membrii sai stabilindu-se apoi in Bihor. Ana si Atanasie Popovici Gojdu au avut 6 copii, Emanoil Gojdu fiind al doilea nascut, la Oradea (9 februarie 1802).
Emanoil a copilarit in acest oras, impreuna cu cei cinci frati ai sai, invatând la Scoala Primara Ortodoxa Româna si, ulterior, la Gimnaziul Superior Premontori. Dupa studii la Academia de Drept din Oradea (1820-1821) si la cea de Drept din Pojon (1821-1822), si-a continuat pregatirea in Drept la Pesta, devenind avocat in anul 1824.
Stagiatura a efectuat-o la biroul unui anume Vitkovis, deschizându-si apoi un cabinet de avocat si de notar in Budapesta. In scurt timp s-a remarcat pledând in cauzele criminale. Publicistul si scriitorul Iosif Vulcan (1841-1907) mentioneaza in revista "Familia" din 1866: "Gosdu era cunoscut de toti ca autoritate avocatiala si, mai ales in cauze criminale, deveni aparatoriul cel mai vestit in toata patria, incât profesori de la universitate de multe ori il aminteau ca model, iar pledoariile sale se publicau nu numai in foile din patrie, dar si in cele externe". Banii din procese i-a investit in terenuri intra- si extravilane ale Budapestei, in actiuni, hârtii de valoare si doua mori cu aburi.
La 30 iunie 1832, Gojdu s-a casatorit cu Anastasia Pometa, vaduva negustorului Alexandru Vulpe, care avea o zestre de 32.000 de florini. Dupa decesul Anastasiei, la 2 ianuarie 1863, avocatul s-a recasatorit cu Melania Dumcia, fata lui Ignatiu Dumcia, director de banca.
La 4 noiembrie 1869, Gojdu si-a redactat testamentul, creând fundatia care avea sa-i poarte numele. Gojdu a murit la 3 februarie 1870, fiind inmormântat in cimitirul budapestan Kerepesi. Din pacate, statul ungar a nationalizat, in 1952, bunurile si imobilele Fundatiei Gojdu - trei cladiri in centrul Budapestei, importante sume de bani, actiuni, titluri de imprumuturi publice. Demersul Ministerului de Externe in problema Gojdu, in 2005, soldat cu infiintarea Fundatie Gojdu "Ungaro-Romana", nu a fost agreat de catre inaltii ierarhi ortodocsi români si, dupa auspicii, la mai bine 100 de ani de la moartea sa, daca Gojdu s-ar fi putut ridica din mormânt, asa cum a glumit, ar fi constatat ca testamentul sau nu s-a aplicat in totalitate. De asemenea, cladirile lasate Fundatiei Gojdu in centrul Budapestei, evaluate la aproape 9 miliarde de dolari, au fost transformate, in 2007, de catre o companie de dezvoltare imobiliara maghiara, in sedii de birouri, complex comercial si parcare subterana.

CATALIN PETRUT FUDULU (n. 15.09.1973). Doctor in istorie al Universitatii din Bucuresti (2006). A colaborat sau colaboreaza la revistele Angvustia, Acta Moldaviae Meridionalis, Document, Magazin Istoric, Historia (redactor in perioada 2002-2004), Dosarele Historia (redactor-sef in perioada 2002-2004), Dosarele Istoriei, Monumentul, Sangidava si Valahica, Ziarul de Duminica, insumand peste 250 de articole, publicate in periodice si volume colective, si peste 20 de comunicari la sesiuni de comunicari stiintifice.