Producatorii agricoli recunosc ca si ei sunt de vina pentru starea agriculturii: Noua initiativa trebuie sa apartina mediului privat

Aurel Popescu, presedintele Rompan, Patronatul Roman din Industria de Morarit, Panificatie si Paste Fainoase, sustine ca rezultatele subventiilor alocate in ultimii 15 ani agriculturii, estimate de el la peste sapte miliarde de euro, nu se vad in situatia actuala a agriculturii deoarece banii nu au fost investiti in infiintarea unor ferme.

"Din pacate acum suntem cu cofinantarea la pamant, pentru ca statul greseste si se imprumuta la banci iar acestea nu mai imprumuta agentii economici, mai ales cei din agricultura, o piata cu un risc ridicat. In plus agricultura este la nivelul acesta si pentru ca subventiile acordate agricultorilor romani sunt mai putin de jumatate decat cele acordate in alte state europene", a declarat Popescu.

De aceea, el a propus ca in momentul in care va fi numit un nou ministru al agriculturii sa fie renegociate subventiile, considerate de Popescu unul dintre principalele motive pentru care cerealele si produsele alimentare romanesti sunt necompetitive la export.

Nicolae Sitaru, presedintele Asociatiei cultivatorilor de cereale si plante tehnice din Ialomita, a completat ca intr-un an s-a intamplat sa fie schimbati chiar si patru ministri la Ministerul Agriculturii si ca pe fondul acestor schimbari frecvente strategia agriculturii romanesti lipseste in prezent cu desavarsire.

Valeriu Tabara, presedinte al Comisiei pentru Agricultura din Camera Deputatilor, a adaugat ca cel putin doua milioane de hectare de teren arabil au disparut in ultimii ani, fiind acoperite in prezent fie cu blocuri, fie cu betoane. "Un teren arabil nu este vandut in Austria pana nu se demonstreaza ca va fi folosit in productie".

Robert Arsene, directorul general al Agricover Grup, companie cu activitati in productia de seminte si distributia de produse agricole, sustine insa ca o strategie nu trebuie schimbata odata cu plecarea unui ministru.

"Mediul de afaceri este cel putin la fel de vinovat de neimplicare, ca si statul, in ceea ce priveste situatia actuala a agriculturii. Sigur ca este de dorit ca cineva sa rezolve problemele agriculturii, dar de 20 de ani acel cineva este plecat in vacanta", a declarat el.

In plus, Arsene sustine ca mediul privat este cel care ar trebui sa ia initiativa pentru a remedia situatia agriculturii, piata considerata de toti participantii la seminarul ZF elementul cheie care ar putea relansa economia impreuna cu industria alimentara. "E nevoie de lobby politic pentru a transpune ceea ce se discuta si de o strategie, cu obiective masurabile, pe termen mediu si lung."

Cristian Ungureanu, directorul general al Bunge Romania, cel mai mare producator de ulei vegetal de pe plan local, cu activitati si in domeniul de agribusiness, a aratat ca in afara de lobby si strategie, agricultura mai are nevoie si de o serie de masuri fiscale, ca reducerea TVA si rambursarea acesteia la timp, cat si de investitii in retehnologizarea fermelor, de o reducere a costurilor logistice si de finantare.

"Costurile logistice sunt mari in agricultura. Daca bancile vor acorda mai multe credite fermierilor, se vor diminua costurile logistice, incorporate in preturile de vanzare ale produselor finitite. Aceasta va determina o crestere a competitivitatii producatorilor la export", a declarat directorul general Bunge Romania.

Tabara recomanda ca autoritatile si producatorii sa nu se mai uite in Europa dupa modele de dezoltare a agriculturii, deoarece Romaniei i se potriveste mai mult modelul israelian, cu ferme mici, de circa 30-40 ha si cu cel putin trei sectoare de activitate. Un exemplu de proiect despre care producatorii agricoli declara ca nu este viabil in Romania este programul Primul Siloz.

Veronica Toncea, presedinte al Fondului de Garantare a Creditului Rural, sustine insa ca pentru implementarea oricarui mecanism financiar nou introdus este nevoie de timp, primele rezultate vizibile ale acestui program fiind estimate de ea in a doua jumatate a anului 2010.

Adrian Radulescu, presedintele Ligii Asociatiilor Producatorilor Agricoli din Romania (LAPAR), sustine insa ca principalul obstacol in calea dezvoltarii unei agriculturi performante este faptul ca Romania are o suprafata agricola foarte faramitata, pe care nu va reusi niciodata sa o reuneasca daca continua sa plateasca 50 de euro proprietarilor de terenuri care nu isi muncesc pamanturile. Radulescu a mai mentionat ca o alta problema a fermierilor si producatorilor este faptul ca nu au suficiente piete de desfacere. "Am auzit teoria ca Romania poate hrani 80 de milioane de locuitori, nu doar 22 de milioane. Noi suntem capabili sa facem agicultura, dar nu avem cui vinde. De aceea, avem agricultura de sant", spune Radulescu, adaugand ca productia locala este realizata in proportie de 50% prin aceasta "agricultura de sant".

Idei pentru agricultura

• Avem nevoie de o strategie comuna pentru agricultura si industria alimentara, pe termen lung, cu obiective clar definite, cu prioritati si resurse alocate.
• Agricultura reprezinta 7% in PIB, industria alimentara, care are capacitate excendentara si poate procesa si exporta produse alimentare, reprezinta 11%. Impreuna aceste doua sectoare, printr-o strategie comuna de dezvoltare, pot sa asigure relansarea economiei.
• Ne uitam in Europa dupa modele, dar ni se potriveste modelul israelian, cu ferme mici, de circa 30-40 ha si cu cel putin trei sectoare de activitate.
• Productia in ferma atrage dupa sine dezvoltarea unor industrii conexe, cum ar fi productia de ingrasaminte, industria de echipamente si utilaje, care in prezent in Romania este aproape inexistenta.
• O ferma viabila ca si model economic are mult mai multe sanse sa acceseze servicii financiare, sa ia un credit.
• Industria nu este inamicul fermierului, dupa cum fermierul nu este inamicul industriei. Trebuie gasita calea comuna in care fiecare sa-si optimizeze zona lui de productivitate.
• Romania nu trebuie sa produca cat avem nevoie. Trebuie sa devina partener extern, cu intrare de nisa acolo, altfel va ramane in continuare in urma pe agricultura.
• Doua milioane de hectare de teren arabil au disparut, sunt acoperite fie cu cladiri, fie cu betoane.
• Faramitarea excesiva a terenului ne duce la inregistrarea a mai putin de 18.000 de exploatatii cu personalitate juridica, din care doar 10.000 exploateaza suprafete de peste 50 ha.

Sondaj ZF: Care sunt principalele probleme care impiedica dezvoltarea agriculturii

Faramitarea terenului agricol este cea mai mare problema care impiedica dezvoltarea agriculturii, cred o treime din cei 80 de participanti la seminarul pe agricultura, chestionati de ZF. Aproape aceeasi pondere considera ca principalele minusuri ale agriculturii sunt lipsa de dotari tehnice si inexistenta unui business integrat si doar 18% dau vina pe lipsa subventiilor. Cei mai multi, peste 54%, sunt optimisti ca in urmatorii cinci ani sectorul agricol va contribui semnificativ la cresterea economica, chiar daca aproape 70% dintre acestia recunosc ca nu au accesat fonduri europene pentru propria afacere. Dintre mecanismele dezvoltate de autoritati odata cu intrarea Romaniei in Uniunea Europeana, Programul ìPrimul Silozi este vazut de cei mai putini, 8%, ca fiind cel mai eficient, Subventiile directe la hectar sau Programul National de Dezvoltare Rurala(PNDR), conducand detasat in preferintele intervievatilor. La chestionarul realizat de Ziarul Financiar au raspuns 80 din cei 140 de invitati.