Cum a facut fata capitalismului cel mai mare magazin universal deschis aproape de kilometrul zero al Capitalei

Autor: Cristina Stoian 23.11.2009

In 1987, clientii magazinului universal Unirea cumparau incaltaminte "pe sub mana" dintr-o hala compartimentata prin rafturi sau bucati de mobilier din lemn masiv. Imediat dupa Revolutie, inainte de Craciun, Unirea a facut vanzari de un miliard de lei intr-o singura zi. Din '94, tinerii au dat Ceasul de la Universitate pe McDonald's-ul de la Unirea pentru intalniri, iar astazi vin aici ca la mall.

Schimbarea consumatorilor, a preferintelor acestora si a pietei a transformat Unirea Shopping Center intr-unul din simbolurile capitalismului. Magazinele intinse astazi pe 60.000 de metri patrati, branduri ca Zara, McDonald's, Mango sau Douglas, zona de entertainment, si plasarea magazinului aproape de kilometrul 0, intr-o zona pe unde trec circa 300.000 de persoane zilnic, fac din Unirea Shopping Center unul dintre cele mai vizitate centre comercial din Romania, o concurenta serioasa pentru mallurile aparute dupa '99.

Familia Adamescu, actionarul majoritar al Unirea, a stiut ca milioanele de euro investite in modernizarea magazinului sau contractele semnate cu nume din cele mai cunoscute vor insemna o crestere de valorii de piata a companiei, care a ajuns in prezent la o capitalizare in jurul a 215 mil. lei (50 mil. euro), de la 3,5 mil. lei cat era capitalizarea la sfarsitul lui 1999, an in care magazinul a fost privatizat.

Cele mai bune prajituri

Inceputurile magazinului scot insa la lumina modelul magazinului universal. Aflat in proprietatea statului, magazinul Unirea a fost deschis in a doua jumatate a anului 1979 pentru a comercializa produse romanesti.

Structura era standard - la parter erau amplasate, pe mijlocul incaperii, vitrine decorate cu siraguri de margele, fotografii alb-negru al unor doamne "sic", intotdeauna trecute de 30 de ani, panouri imbracate in catifea albastra pe care stateau agatate brose, cercei la moda si inele sau articole de galanterie (manusi, cravate, esarfe).

Urmatoarele etaje erau rezervate pe rand confectiilor pentru femei, celor pentru barbati, electrocasnicelor si decoratiunilor pentru casa, acestea din urma insemnand mai degraba covoare, perdele sau materiale pentru croitorie. Ultimul eraj era destinat cofetariei.

Astazi standurile s-au transformat in magazine cu firme luminoase si mobilier special pentru expunerea produselor, vitrinele s-au imbogatit cu manechine cu atitudine, produsele au eticheta, iar cofetaria a devenit food-court.

"In '87, din primul salariu, mi-am luat un sacou trei sferturi, pana deasupra genunchiului. In rest, veneam la Unirea sa cumpar materiale pe care ulterior le duceam la croitoreasa. Incaltaminte, daca voiam numarul 37, luam pe sub mana. Tot acolo gaseam cele mai bune prajituri, pe care le mancam pe terasa de la ultimul etaj. Acum toate produsele iti iau ochii, dar sunt si foarte scumpe", povesteste Liliana S., unul dintre clientii magazinului din Bucuresti.

"Oamenii bateau in usa sa deschidem"

Un fel de nostalgie se simte si in cuvintele unuia dintre putinii angajati din "vechea garda" care mai lucreaza pentru magazinul Unirea. Mariana Varasteanu, actual sef serviciu la departamentul financiar-contabilitate, a inceput sa lucreze ca vanzatoare in 1977, dupa ce a fost repartizata de la liceu.

Dupa cativa ani a fost trecuta pe alimentatie publica si a inceput sa se ocupe de aprovizionarea alimentarei de la subsolul magazinului (actualul Mega Image) si de retetele pentru prajituri care se serveau la ultimul etaj, la cofetaria Unirea.

"Pe vremea aceea era construit doar corpul central, fiecare etaj reprezentand practic o hala unde se comercializau tot felul de produse. La alimentara se livrau produse de baza cu repartitie de la primarie, dar se tinea cont ca este cel mai mare magazin din Romania si mai primeam si alte produse, cum ar fi ciocolata, citrice sau cafea din import. Inainte de Revolutie, au desfiintat alimentara pentru ca se creau cozi si nu dadea bine, dar imediat dupa a inceput din nou sa functioneze", isi aminteste Varasteanu, care spune ca si cofetaria a avut un destin asemanator, de aceasta data din cauza ca in '89 "nu se prea mai gasea materie prima".

Pana sa se inaugureze celelalte doua corpuri, Splai si Calarasi, in urma cu 20 de ani, oamenii veneau la Unirea pentru mancare si pentru imbracaminte sau incaltaminte in aceeasi masura. Ulterior partea de alimentatie a pierdut mult teren in favoarea celorlalte produse.

"Inainte veneau oameni direct de la Gara de Nord cu plasele, luau metroul si ajungeau la Unirea. Pentru ca era penurie de produse, stateau dimineata afara si bateau in usa sa deschidem. Produsele se cumparau imediat."

Primul miliard de lei de dupa 1989 - intr-o singura zi

Cele mai mari vanzari se faceau de sarbatori si inainte de inceperea scolilor", spune Eugen Ionescu, actual coordonator al departamentului de contracte, angajat in '89 ca vanzator la etajul doi, unde se comercializau produse pentru barbati. "Intr-o zi, inainte de Craciun, am avut vanzari de un miliard de lei. Casierele abia au numarat banii", il completeaza Mariana Varasteanu.

Ionescu, care a vazut "Revolutia de la etajul patru al magazinului", a vazut ulterior si schimbarile care au intervenit in centrul comercial unde lucreaza de 20 de ani. "Dupa '89 au inceput sa se inchirieze spatii, sa se creeze buticuri, consignatii, mai ales in Aripa Calarasi. Magazinele au inceput sa fie compartimentate in module, prin pereti din rigips. Mai tarziu s-a renuntat la comertul propriu si ponderea mare au preluat-o firmele private", afirma Eugen Ionescu, care a fost transferat din acel moment la serviciul inchirieri si ulterior a inceput sa se ocupe de contractele cu chiriasii.

Batalia pe spatii

In 1999, magazinul Unirea a fost privatizat, Nova Trade, compania omului de afaceri Dan Adamescu, devenind actionar majoritar. A fost momentul unei reorganizari si primul an in care brandurile mari au inceput sa "se bata" pe un spatiu in Unirea. Interesul unor comercianti ca Altex, Leonardo, Piraeus Bank, Adidas sau KFC a determinat compania sa investeasca masiv in modernizare, astfel ca doar inlocuirea scarilor rulante, a sistemului de ventilatie si climatizare, a ascensoarelor si a usilor de acces in magazin au necesitat un buget de peste cinci milioane de euro.

"In primul rand au schimbat pardoseala, tavanul, sistemul de iluminat si au compartimentat etajele", spune Ionescu.

De la concurentul direct al magazinelor Cocor si Victoria, Unirea, transformat in Unirea Shopping Center, a intrat in competitie cu noile centre comerciale Bucuresti Mall, Plaza Romania si City Mall, deschise dupa 1999. Daca in magazinul Victoria etajele au ramas compartimentate prin mobilier, iar ascensorul mai are si astazi liftiera, Unirea este cladirea care atrage cea mai multa reclama, prin sigle luminoase si banere publicitare supradimensionate, dar si chiriasi importanti, care vad in magazinul din centrul Capitalei una dintre putinele alternative de extindere mai ales intr-o perioada de criza financiara.

In urma cu cativa ani, strategia magazinului a inclus retailerii de articole sportive, astfel ca la etajele unu si doi sunt in acest moment prezente nume cu rezonanta ca Adidas, Puma, Lotto, Reebok sau Killtec. Pe langa acestia

si-au facut loc si antreprenorii locali, Tina R si Staff Collection, care detine House of Art, care au ocupat spatii intinse. Ulterior Staff Collection si-a adus si brandurile pe care le detine in franciza prin intermediul firmei Corssa- Fox, Levi's sau Dockers, care acum ocupa o mare parte din corpul central al primului etaj.

"Trebuie sa ne adaptam"

"Evoluam odata cu piata. Trebuie sa ne adaptam. Este criza financiara, apar tot felul de situatii, negocieri, dar in Unirea intotdeauna s-a incercat aducerea unor branduri mari care sa creeze un flux de clienti", spune Eugen Ionescu, care admite ca venirea Zara la parterul magazinului, in locul retailerului de electronice si electrocasnice Media Galaxy, a avut cel mai mare impact, crescand atractivitatea centrului si atragand si alte marci concurente, cum a fost cazul Mango, lansat in a doua jumatate a acestui an.

"Mai sunt companii importante care doresc sa intre in Unirea, dar deocamdata sunt contracte in derulare. Poate daca am fi avut o suprafata de vanzare dubla, ar fi fost altceva", completeaza Ionescu. Astfel, daca investitiile in centrul comercial au fost constientizate in timp, deschiderea unor magazine de talia Media Galaxy sau Zara aduce din prima zi clienti. "Cand s-a deschis Media Galaxy s-au spart geamuri, a venit politia pentru ca oamenii erau atrasi de promotiile si preturile mici din magazin. Deschiderea unei astfel de unitati, coroborata cu o politica de magazin buna, poate fi un boom", crede Ionescu.

Unirea Shopping Center, care a rulat in 2008 afaceri de 25,7 mil. euro, este vazut astazi ca unul dintre cele mai vizitate malluri (circa 40.000 de vizitatori zilnic) si printre cele mai atractive pentru proprietarii de magazine, chiar daca nivelul chiriei este unul dintre cele mai ridicate din Capitala (circa 40 euro/mp). Chiar daca in prezent pe langa brandurile cunoscute sunt si magazine mici no-name, mai ales in aripa Calarasi, tendinta este de reorganizare, astfel incat vizibilitatea cea mai mare sa fie a numelor importante care sa atraga clienti.

Investitii

INLOCUIREA SCARILOR RULANTE

INLOCUIREA ASCENSOARELOR

INLOCUIREA SISTEMULUI DE VENTILATIE SI CLIMATIZARE

INLOCUIREA UsILOR DE ACCES IN MAGAZIN

FOOD COURT

Istoric