Topul mallurilor cu cele mai mari datorii. Au vanzari suficient de mari pentru a supravietui?

Autor: Cristi Moga 25.11.2009

Proprietarii a 25 dintre cele mai importante centre comerciale din Romania au intrat in 2009, cel mai greu an al afacerilor cu malluri, avand datorii de 1,5 miliarde de euro, in special catre banci, dar si catre alti furnizori. Vor putea multumi acestia "capra si varza" (banca si chiriasii) pentru a trece de aceasta perioada?



Patru malluri din Bucuresti, Cotroceni Park, Plaza Romania, Baneasa Shopping City si Liberty Center, si Iulius Mall din Timisoara sunt centrele comerciale cu cele mai mari datorii la sfarsitul acestui an, potrivit bilanturilor depuse de companii pe site-ul Ministerului de Finante si centralizate de ZF.

Valoarea datoriilor inregistrate de aceste cinci companii la sfarsitul anului trecut se ridica la 645 de milioane de euro, calculat la un curs de 3,98 lei/euro, valabil in ultima zi din 2008. Intre timp, pentru unele companii, precum Cotroceni Park si Iulius Mall Timisoara, valoarea datoriilor a crescut, tinand cont ca investitiile au continuat in acest an, cele doua proiecte fiind inaugurate in toamna.

"Daca esti intr-o pozitie in care ai proiecte bune, lucrurile sunt in regula. Noi n-am avut niciodata chirii prea mari, iar acum nivelul lor s-a stabilizat. Nu mai putem vorbi de reduceri noi de chirii, cum am avut pentru perioade de trei-sase luni, pentru o serie de clienti. Chiar si chiriasii au luat masuri de reducere a costurilor, iar de acum ne uitam la piata doar in sus", a declarat Iulian Dascalu, proprietarul a patru centre comerciale sub brandul Iulius Mall.

Potrivit datelor de la Finante, Dascalu avea la sfarsitul anului trecut datorii de peste 230 de milioane de euro pentru mallurile din Timisoara, Cluj si Suceava, cele mai mari pe care le are in portofoliu. Cea mai mare parte a acestor datorii sunt catre bancile care au finantat constructia acestor proiecte, finalizate in intervalul 2007-2009.

Nivelul chiriilor in centre comerciale a scazut drastic in acest an. Astfel, in timp ce in proiectele bune doar o parte din chiriasi au putut beneficia de o reducere temporara a chiriilor cu 15-20%, in mallurile deschise mai recent o serie de proprietari au fost nevoiti sa permita unor companii sa stea gratis in spatiile comerciale create, doar pentru a pastra proiectul atractiv pentru consumatorii finali.

Planurile acestor companii au fost astfel complet date peste cap, deoarece din chiriile care ar fi trebuit incasate urmau platiti furnizorii si creditele bancare obtinute pentru dezvoltarea proiectului.

In aceste conditii, o serie de proprietari de centre comerciale au fost nevoiti sa isi restructureze creditele, pana la un moment dat la care vanzarile retailerilor vor ajunge la nivelul in care pot plati chiriile estimate initial.

Pentru a fi rentabile, centrele comerciale trebuie sa incaseze anual cel putin 7-8% din valoarea investitiei in proiect, in timp ce chiriile retailerilor trebuie sa fie in jurul a 15% din valoarea vanzarilor, potrivit datelor din piata centrelor comerciale.

Pe langa top 5, printre companiile cu datorii mari se numara cipriotii de la Omilos, cu un pasiv de peste 100 de milioane de euro pe proiectele ERA Shopping Park din Oradea si Iasi, sau fondul de investitii Argo Real Estate, proprietarul proiectelor Suceava Shopping City si Sibiu Shopping City, cu datorii de 136 de milioane de euro la sfarsitul anului trecut.

Deocamdata, nicio banca nu s-a aratat dispusa sa ia in proprietate un centru comercial neperformant, desi primele inchideri de malluri au avut loc deja.