Efect de domino in economie in lipsa Guvernului: Mediul privat acuza blocaje si intarzieri, in timp ce bancherii bat la usa. Cum comentati?
Oamenii de afaceri acuza intarzieri in ceea ce priveste termenele in care statul isi onoreaza platile catre furnizori, firmele care deruleaza proiecte cu fonduri europene nu isi primesc rambursarile, iar investitorii ezita sa inceapa noi proiecte in Romania, in conditile in care Guvernul nu are de aproape doua luni capacitati depline de executie.
"Am depus cererea de rambursare la inceputul lunii august si inca nu am primit niciun raspuns. Am fost anuntata ca sunt prea putini functionari la Ministerul Finantelor, volumul de munca este foarte mare, iar dosarele care trebuie verificate sunt complexe. Intarzierea lor inseamna plata unor dobanzi la banca pentru noi", spune Crina Alisei, administratorul producatorului de mase plastice Meddo din Sebes, care a obtinut o finantare de peste 190.000 de euro din fonduri europene. Potrivit contractului, rambursarea se poate face in maxim 90 de zile de la trimiterea solicitarii.
Si Maria Grapini, directorul producatorului de textile Pasmatex din Timisoara, spune ca exista un blocaj la nivel decizional, mai ales in ceea ce priveste decontarile pentru cei care au accesat fonduri europene.
"Avem unul din cele mai proaste procente de absorbtie a fondurilor pentru ca secretarilor de stat care lucreaza in Ministerul Economiei si Finantelor le e frica sa ia decizii", explica Grapini.
Reprezentantii Ministerului Finantelor nu au putut fi contactati pana la inchiderea editiei pentru detalii suplimentare. Economia romaneasca a absorbit pana in prezent putin peste 470 de milioane de euro din cele 5,6 mld. euro alocate de Uniunea Europeana ca fonduri structurale si de coeziune in perioada 20072009, in conditiile in care pana in 2013 suma totala alocata Romaniei este de 19 mld. euro.
Incertitudine fiscala in 2010
In opinia lui Adrian Izvoranu, directorul general al Aliantei Confederatiilor Patronale din Romania (ACPR), economia a fost puternic afectata de instabilitatea politica.
"Lipsa aparatului administrativ si chiar lipsa disponibilitatii ministrilor de a semna documente au generat o serie de disfunctionalitati in economie.
Companiile, atat cele din sistemul public, cat si cele din mediul privat, sau confruntat cu intarzieri mari de plata, mai ales in agricultura si fonduri europene, unde au fost mari probleme la decontarea sumelor", spune Izvoranu.
Eventualele investitii din urmatoarea perioada ar putea fi restrictionate si din cauza lipsei unui buget pentru anul viitor, intrucat ezitarile investitorilor nu vin numai pe fondul crizei economice. "Imaginea generala face ca toti investitorii sa stea intro stare de expectativa. Singurele afaceri care merg sunt cele mici, care se ocupa de nevoile imediate ale clientilor si cele care au manageri foarte bine pregatiti", adauga Izvoranu.
Faptul ca inca nu avem un buget pune in imposibilitate companiile in ceea ce priveste stabilirea bugetelor pentru anul viitor, companiile lucrand cu bugete pe doua trei luni.
"Lipsa unui guvern ii face pe foarte multi dintre investitorii actuali si potentiali in Romania sa isi puna mari semne de intrebare asupra stabilitatii investitiilor si mediului in care isi desfasoara activitatea. Este foarte neclar nivelul taxelor si al impozitelor pentru 2010, iar mediul de afaceri este blocat de nesiguranta", sustine Gratiela Ratiu, branch manager la firma de consultanta in resurse umane VON Consulting.
Tot mediul privat duce greul
Lipsa Guvernului a dus la amanarea aprobarii bugetului pentru 2010, precum si la tergiversarea reformelor structurale, determinand intarzierea primirii urmatoarelor transe de la FMI si Comisia Europeana, de circa 2,5 mld. euro cumulat.
"Este foarte dificila evaluarea costurilor rezultate in urma neintelegerilor din sfera politica. In afara de cheltuielile suplimentare cu dobanda si de cresterea perceptiei negative privind Romania, cel putin alte doua costuri pot fi identificate: cele legate de necesitatea unor masuri mai dure pentru corectarea dezechilibrului fiscal, precum si crearea unui volum mult mai mare de arierate (datoriile firmelor la buget n.r.)", a comentat Nicolaie Chidesciuc, economistulsef al ING Bank. El a precizat ca aceste costuri prezinta un risc mai mare pentru relansarea activitatii economice in perioada imediat urmatoare, dar si un efort suplimentar pe termen lung.
La randul ei Melania Hancila, economistulsef al Volksbank, apreciaza ca amanarea imprumuturilor externe va avea un impact asupra Romaniei pe termen mediu prin presiunile negative exercitate asupra reluarii cresterii economice.
"Finantarea deficitului bugetar de pe piata interna sa realizat la pretul pietei pentru o tara cu ratingul Romaniei, dobanzile fiind net superioare celor practicate de CE si FMI. Evident, costurile vor fi suportate de mediul privat, deoarece cresterea incertitudinii cu privire la respectarea acordului si sustenabilitatea finantarii deficitului bugetar pe termen mediu au condus la deprecierea monedei nationale, cresterea costului creditarii pentru Romania, reducerea investitiilor companiilor, descurajarea investitiilor straine directe, cresterea somajului si vor amana revenirea consumului privat", a spus Hancila.
Si Ionut Dumitru, economistulsef al Raiffeisen Bank, a aratat ca situatia bugetului public este una delicata, fiind absolut necesar sa ne recuplam la cerintele acordului cu FMI si CE, iar stabilitatea politica este o preconditie in acest sens. "Costurile crizei politice sunt suportate de noi toti, perceptia negativa fata de Romania avand consecinte importante in primul rand in termeni de finantare externa, in conditiile in care dependenta economiei de finantarea externa este ridicata."
Deficitul bugetar a ajuns dupa zece luni la 5,2% din PIB, insa analistii estimeaza atat depasirea tintei de 7,3% din PIB stabilita pentru acest an, cat si a nivelului agreat cu FMI pentru 2010, de 5,9% din PIB. In aceste conditii sunt necesare eforturi suplimentare pentru consolidarea fiscala, situatia politica punand piedici acestui proces.
In ultimii ani, majorarea deficitului bugetar pe final de an a devenit o traditie in Romania.
Anul trecut, cheltuielile bugetare au scapat de sub control spre sfarsitul anului si din cauza desfasurarii alegerilor parlamentare, deficitul bugetar triplanduse in ultimele doua luni, de la 1,6% din PIB in octombrie la 4,8% din PIB in decembrie.
Efectele unei "guvernari fara Guvern"
- Intarzierea transelor de la FMI si Comisia Europeana, de circa 2,5 mld. de euro cumulat
- Lipsa existentei unui buget aprobat de Parlament pentru 2010
- Investitorii straini sunt in expectativa, pe fondul lipsei Guvernului si a deteriorarii situatiei economice in contextul crizei
- Presiuni negative asupra reluarii cresterii economice pe termen lung
- Intarzierea rambursarilor pentru proiectele finantate din fonduri europene
- Masuri mai dure pentru corectarea dezechilibrului fiscal, cresterea arieratelor