Revolta cumparatorilor: mii de romani sunt in razboi cu dezvoltatorii de locuinte. Cum comentati?

Autor: Cristi Moga 25.11.2009

Oamenii s-au indatorat cu zeci de mii de euro, dar sunt amanati cu anii la livrarea apartamentelor.



Marti-seara, mai mult de 300 de cumparatori ai unor apartamente in ansamblul rezidential Planorama din Bucuresti s-au dezlantuit intr-una din salile hotelului Intercontinental la adresa reprezentantilor companiei dezvoltatoare a proiectului, dupa o perioada de mai bine de doi ani de cand nu si-au primit locuintele platite si nici banii inapoi, situatie care i-a adus la limita rabdarii.

Aceste persoane, din diverse categorii sociale, sunt doar cel mai elocvent exemplu al unui fenomen care s-a extins puternic in ultimii ani, in care mii de bucuresteni, si nu numai, au platit zeci de mii de euro si au semnat contracte impovaratoare in baza unor promisiuni, de multe ori neonorate.

Perioada in care "economia duduia", iar preturile apartamentelor cresteau de la o luna la alta, i-a facut pe multi romani sa isi amaneteze o buna parte din lichiditati, cu speranta la o locuinta noua, moderna, sau a unei investitii cu un randament bun.

"In 2006, cand am facut contractul, ne-am imaginat ca putem avea incredere in dezvoltator si in contracte in general", spune dezamagit un cumparator din Planorama, care trebuia sa se mute in complex in luna iulie a anului 2007.

Acum insa, cand preturile locuintelor au luat-o in jos, calitatea apartamentelor din multe proiecte lasa de dorit, iar locul de munca nu mai este la fel de sigur, cumparatorii ajung sa se revolte, cu atat mai mult cu cat unii dezvoltatori recurg la tehnici moderne de santaj.

"In afara de Planorama, care este foarte intarziat, restul proiectelor au intarzieri, in general, de 4-5 luni. Cu toate acestea, pot spune ca peste 50% dintre cumparatorii din toate proiectele, inclusiv investitori, si-ar dori banii inapoi, in special din cauza preturilor. Contractele sunt insa foarte bine facute, cu avocati buni, iar oamenii le-au semnat, astfel ca nu prea pot iesi din ele", a comentat Valentin Ilie, CEO al companiei de consultanta imobiliara Coldwell Banker.

Pe langa Planorama, alte cateva zeci de bucuresteni asteapta de mai bine de un an finalizarea unui ansamblu de locuinte din Drumul Taberei, in vecinatatea cartierului ANL. Circa 100 de apartamente au fost vandute si in blocul Blue Tower din Colentina, unde dezvoltatorul a intrat recent in insolventa, lucrarile au fost oprite si nimeni nu stie deocamdata cat timp vor astepta cumparatorii finalizarea locuintelor sau returnarea banilor. Aproximativ 50 de cumparatori din ansamblul Global City si-au primit banii inapoi dupa ce dezvoltatorul a decis sa amane constructia proiectului din Pipera, in timp ce alti bucuresteni vor sa actioneze in instanta compania GEA Prasa din cauza intarzierii proiectului Laguna Residence de pe malul Lacului Tei cu cel putin sase luni.

"Daca incalcarea contractului imbraca forma penala, de inselaciune, poate deveni si de competenta Politiei un asemenea caz. Depinde insa de la un contract la altul", a comentat si Christian Ciocan, purtatorul de cuvant al Politiei Capitalei.

Planorama-Intercontinental - 5 de pe tare.ro

Cei mai multi pagubiti s-au adresat insa direct avocatilor, iar de cele mai multe ori se incearca rezolvarea litigiilor pe cale amiabila. Nu s-a reusit o astfel de solutie intr-un caz intamplat in Timisoara, unde actionarii firmei Radisson Invest au ajuns la inchisoare pentru escrocherie, dupa ce nu au mai construit un bloc cu 43 de apartamente vandute in mare parte catre timisoreni.

"Am negociat si astazi cu ei si eu si cea mai mare parte a celor 139 de cumparatori care ne-am asociat vom semna actul aditional propus de ei, prin care renuntam la penalitati. Nu avem incotro. Sunt doua solutii: insolventa si sa negociem cu ei, iar negocierea e mai putin costisitoare decat insolventa. Dupa intalnirea de aseara ma astept sa ne strangem si mai multi care sa semnam", a declarat Florin Vasile, unul dintre cumparatorii din Planorama.

In tari mai dezvoltate, care au trecut prin situatii asemanatoare in trecut, legislatia a fost modificata in asa fel incat sa protejeze mai mult cumparatorii. Astfel, in Austria dezvoltatorii sunt obligati sa garanteze avansurile platite de catre cumparatorii consumatori finali, in timp ce in Cehia doar cumparatorii sofisticati isi pot negocia contractele cu dezvoltatorii pentru a-si garanta mai bine investitia.

In urma cu doi-trei ani, piata a fost invadata de investitori imobiliari, o buna parte dintre acestia neexperimentati si fara o putere financiara care sa le permita sa treaca de aceasta perioada fara vanzari. In multe cazuri, era suficient pentru o serie de companii sa detina un teren, iar cu bani de la banca si avansurile de la primii cumparatori incepeau constructia unor blocuri cu sute de locuinte, care le aduceau profituri consistente.

Printr-o schema asemanatoare sa ajuns in situatia ca dezvoltatorii ansamblului Planorama sa ramana fara bani pentru continuarea lucrarilor, iar dupa negocieri de mai bine de jumatate de an cu banca finantatoare, au reusit sa obtina un nou credit, care insa nu ar fi suficient nici macar sa plateasca penalitatile asumate de companie prin contract cu sutele de cumparatori. Astfel, solutia gasita a fost ca persoanele care au cumparat 600 de apartamente in proiect sa renunte la penalitatile neachitate, evaluate de ZF la circa patru milioane de euro, pentru ca banii injectati in proiect sa poata merge in constructie.

"Sa nu ne mai gandim la trecut", a fost una dintre replicile reprezentantilor companiei BSR Europe care a starnit dezaprobarea cumparatorilor care, in ultimii doi ani, au stat in chirii sau in orice alte locuri, dar nu in apartamentele pe care le-au platit in Colentina. BSR Europe nu este firma cu care cumparatorii au semnat contractele de achizitie, ci o a treia entitate, desemnata de Piraeus Bank si Euro Habitat, sa continue proiectul, noul termen pentru finalizarea primului bloc fiind mai 2010.

Increderea cumparatorilor in noile termene este insa mica din cauza lipsei de transparenta. Astfel, in 2005, cand proiectul a fost anuntat pentru prima data in Bucuresti, la conducerea companiei Euro Habitat se afla omul de afaceri Eitan Eldar, unul dintre actionarii firmei BSR, potrivit informatiilor publicate la vremea respectiva. Ce garantie prezinta in aceste conditii o firma care ar putea avea actionari comuni cu Euro Habitat, dezvoltatorul care i-a amanat in dese randuri pe cumparatori.