Imprumutul record de 1,4 mld. euro nu stinge complet setea de bani a Finantelor
Finantele au in continuare nevoie de bani pentru a-si acoperi deficitul bugetar pe sfarsit de an, desi au atras ieri de la bancile locale o suma aproape de trei ori mai mare decat cea planificata, reprezentand aproximativ 1,2% din PIB.
Estimarile privind necesarul de finantare pe sfarsit de an difera semnificativ, iar calculele sunt complicate de incertitudinile privind capacitatea Finantelor de a tine cheltuielile la nivelul programat.
Daca Mihai Tanasescu, reprezentantul Romaniei la FMI, estima recent un necesar de finantare de 2-2,5 mld. euro pe sfarsit de an, economistii Barclays Capital, una din cele mai mari banci de investitii britanice, estimau un deficit de 4 mld. euro pe final de an.
"Dupa acest imprumut, Finantele mai au nevoie de inca 2 pana la 3,5 miliarde de euro pentru a-si acoperi deficitul pe final de an. Nu au cum sa atraga atat de multi bani, nici prin emisiuni in euro si nici in lei, asa ca probabil vor fi amanate plati in volume semnificative", spune Nicolaie Alexandru Chidesciuc, economistul-sef al ING.
Statul nu are insa de finantat doar deficitul din noiembrie si decembrie, ci trebuie sa se gandeasca si la primele doua luni din 2010.
In mod traditional, veniturile bugetare au fost slabe in ianuarie si februarie in ultimii ani, iar Trezoreria a fost nevoita sa apeleze la imprumuturi pe termen scurt de la banci pentru a-si acoperi sincopele de lichiditati. Ministerul Finantelor a preferat in ultima perioada sa se concentreze pe mentinerea palierului de 10% pentru randamentele platite bancilor la titlurile in lei, chiar cu pretul de a atrage doar o parte din sumele propuse la fiecare licitatie sau de a refuza in totalitate ofertele de cumparare ale bancilor.
Secretarul de stat in Ministerul Finantelor Bogdan Dragoi a declarat recent ca Trezoreria nu va accepta sa plateasca bancilor un randament de peste 10% la titlurile de stat in lei, sustinand ca un nou club loan va fi utilizat doar daca vine ca propunere a bancilor.
Pentru un nou imprumut in valuta ar fi nevoie probabil de o noua reducere a rezervelor minime obligatorii in valuta. Bancherii spun insa ca timpul devine deja prea scurt pentru a aranja un nou imprumut pe sfarsit de an.
Totusi, in piata persista discutiile privind un nou "club loan", in conditiile in care statul se confrunta cu o lipsa acuta de lichiditati dupa ce transele din imprumutul extern au fost amanate.
Succesul celor doua emisiuni de titluri de stat in valuta din aceasta luna arata ca bancile sunt totusi dispuse sa imprumute statul, care este un client sigur si plateste randamente destul de mari, mai ales in conditiile in care in economia reala riscul companiilor si populatiei este destul de mare.
Scadenta imprumutului de ieri a fost de un an, nivel acceptabil pentru banci.
"Are sens sa te finantezi pe un an, deoarece o scadenta mai scurta ar implica un risc de refinantare, iar titluri cu scadente mai lungi, in contextul politic si economic tulbure nu ar fi fost la fel de bine primite de piata. Probabil si pretul ar fi fost mai mare", apreciaza Dorin Badea, directorul Trezoreriei UniCredit Tiriac Bank.
La inceputul lunii noiembrie, Ministerul Finantelor a reusit sa atraga 793 mil. euro printr-o licitatie de titluri de stat in valuta pe trei ani, aproape dublu fata de valoarea programata, la un randament maxim de 5,25% pe an. In luna august Finantele au obtinut 447 mil. euro la un randament similar.