SIMEZE/ 33 de Focuri la Palat

Autor: Aurelia Mocanu 01.12.2009
Lutul cheama lutul. Panorama Ceramicii Românesti a fost gazduita in lunile octombie-noiembrie la parterul Palatului Mogosoaia. Odaile labirintice ale resedintei Printului Brâncoveanu s-au umplut de lucrari recente ale unui numar de 33 de artisti, de la 25 la 75 de ani. Din cele circa 100 de piese, jumatate au venit de peste munti, din scoala formata la Cluj. Initiativa si efortul real de organizare au apartinut, in primul rând, Cristinei Popescu Russu, artista cu o vasta experienta internationala si tocmai de aceea interesata sa mentina constiinta de grup a creatorilor români.
Situatia institutionala a ceramicii noastre a suferit pierderi considerabile in ultimele doua decenii. Dupa caderea comunismului, industria ceramicii a disparut treptat ca protector al experimentelor individuale si ca sustinatoare a simpozioanelor de artisti. Uniunea profesionala a ceramistilor, controlata, intr-adevar, de sistemul de stat, era insa cea care media contactele internationale, asigura participarea si transportul la concursuri si expozitii in strainatate. Comenzile de stat, achizitiile din ateliere si costurile energetice erau mult mai sigure pâna in 1989. Acum, cariera de ceramist a devenit o aventura personala cu baze materiale"inflamabile".
Deceniile 7 si 8 ale secolului XX au fost ani de emulatie si adevarata cercetare formala si tehnologica. Generatiile care au acum 45-65 de ani s-au format sub marca de elita a unei bresle profesionale cu doua "centre-scoala'', la Bucuresti si la Cluj. Expozitia de la Complexul Muzeal al Palatului Mogosoaia prezinta nume binecunoscute publicului nostru: Eugenia Pop, Marta Jakopovitz, George Tiutin, Ioana Setran, Ioana Stepanov, artisti cu palmares indelungat. Artisti-profesori, aflati in apogeul carierei, sunt Titu Toncian, Ionel Cojocariu, Cristina Bolborea. Artisti maturi cu ateliere de cercetare individuala care reprezinta pilde de rezistenta profesionala sunt: Arina Ailincai, Vasile Cercel, Cristina Popescu Russu, Gherghina Costea, Daniela Fainis, Ioan Sumedrea, Ernest Palko, Simona Tanasescu. Artisti interesanti, care au intrat in al doilea deceniu de creatie cu marca stilistica definitivata, sunt Monica Paduret, Georgiana Cozma, Lucia Lobont. Statistica oferita de selectia expozitionala are anumite relevante. Cinci artiste din expunere sunt membre ale prestigioasei Academii Internationale de Ceramica-Geneva ( Setran, Ailincai, Costea, Russu, Emilia Chirila). O treime din expozanti sunt tineri formati dupa 1990 (printre care expansivul Ciprian Ariciu), o alta treime sunt creatori barbati, intr-o disciplina declinata la noi mai mult la feminin, apoi un numar egal cu o treime sunt artisti care nu au raspuns invitatiei de participare (Tereza Panelli, Ernest Budes, Ilie Rusu, Eugen Cioanca, Farcasiu etc.)
Expozitia de la Mogosoaia a fost un bun prilej de a face bilantul unui palete stilistice de aproape un sfert de veac printre toate generatiile de creatori. Ceramica a fost unanim abordata ca forma complexa de plasticitate, spatialitate, textura si cromatica. Piesele propuse la inceputul traseului expozitional, tonice, postmoderne, au fost un recital obiectual cu partitura neo-pop (Roxana Pitz, Bianca Boieroiu). La polul opus, tinuta minimalist-rafinata a modulului parietal pe care evolueaza doar o craclura "zen" (Simona Tanasescu). Am remarcat ansambluri hieratice din galeti-ovoide de portelan (Tiutin) sau forme columnare cu performante de straturi glazurate (Romana Cucu). Multe optiuni se indreapta spre ansambluri spatiale care nu depasesc totusi diametrul habitaclului (arcada-biblioteca a Anielei Ovadiuc). Ideea de ansamblu compozitional conduce ades in ceramica noastra spre memoria culturala, vestigiul arheologic si totem (Cercel, Toncian, Palko). Un pas spre ideomul folcloric, cu stilizarile si ludicul lui narativ, il fac Paduret si Pop. Poteria este reprezentata de experimentele ajurate ale Ioanei Stepanov si de chiupurile inalte cu bogata epiderma de texturi si glazuri albastre ale Doinei Stici. Elena Bizu, sculptorita ca formatie, a fost câstigata de arta focului pentru un alai descrescator de fapturi robotoide. Portelanul este exaltat in transparente tubular-vegetale la Gina Costea sau spre fragilitati ale hârtiei la buchetul de rulouri propus de Ioana setran, ori in ciobul-foita si stratificarile lamelare ale Cristinei Russu. Oriana Pelladi tenteaza si ea acest trompe l'oeil inteligent-manierist al materialitatilor fragile incognito, in seria de plieri numite Origami, iar Cristina Bolborea transfera prin stantare motivul covorului iranian pe cahle poligonale. Module compozitionale care evolueaza si cu expunere parietala ne ofera cutiile-pixide cu vestigii de atelier ale Georgianei Cozma. Interesanta si grava este expresia figurativului antropomorf (Ailincai, Sumedrea), o noutate cu vector expresionist in ceramica româneasca, având cap de serie inainte de 1989, la sculptorul si profesorul clujean Mircea Spataru. Preocupata tot de figurativ, tânara Adela Bonat propune transferul serigrafic al chipului digitalizat pe placa de faianta.
Dialogul operelor ceramice in spatiul expozitional a avut o tonalitate unitara: un echilibru cert intre gratie si cutezante formale. Inventivitatea texturilor suplineste in momentul actual raritatea si scumpetea pigmentilor stralucitori (de remarcat cromatic Pistilul Elenei Amariei). Proliferarea bricolajului si eteroclitului de materiale nu inspira creatia româneasca, chiar daca Daniela Fainis practica, cu remarcabila eleganta, angrenajele vibratile din fire de otel ancorate cu cioburi de portelan.
Ceramica ramâne incontestabil in arealul românesc un mare rezervor de delicatete emotionala transmisa prin forma plastica.
AURELIA MOCANU (n. 1957, la Codlea, Brasov). Scoala gimnaziala de arta si liceul de arta din Sibiu. A absolvit Institutul de Arte Plastice "Nicolae Grigorescu", sectia de istoria artei-muzeologie, 1981. Expert de arta la Oficiul de Patrimoniu Bucuresti pâna in 1989 si actualmente la MCCP. Redactor sef adjunct la revista "Arta", 1990-1992, 2000-2001. Bursa doctorala la EHSS, Paris, 1993. Premiu pentru experiment literar ASPRo, 2001 pentru volumul "Ibrisim". Realizator al emisiunii Arte Frumoase de la Radio Romania Cultural din 1995 pana in prezent.