REPORTAJUL SAPTAMANII/ Piata hotelurilor

Criza economica pune pe butuci o industrie care pana nu demult era una din cele mai sigure: serviciile hoteliere. Anii trecuti, expertii estimau ca Bucurestiul ar mai avea nevoie de cateva mii de camere pentru a face fata turistilor. Pe timp de recesiune insa, toate calculele au fost date peste cap. Hotelurile Capitalei sunt din ce in ce mai goale. Concedierile s-au facut in valuri, iar hotelurile au fost scoase la vanzare. Veti vedea ca se poate si altfel: o demonstreaza Praga, capitala Cehiei, care a stiut sa profite de criza si s-a transformat intr-unul din cele mai atractive orase ale Europei.

Praga, toamna. O zi obisnuita din saptamana. Centrul istoric. Hoarde de turisti. Bucuresti, aceeasi toamna, dar alt centru istoric - trist, chiar si in week-end! In prima jumatate a lui 2009, Praga a atras 5 milioane de turisti. Bucurestiul... n-a reusit sa atraga tot anul un milion de vizitatori.

Paradoxul este ca, in timp ce Praga se simte amenintata de criza si cauta solutii, noi ne umflam in pene! Unii insista ca sunt pe profit. In Praga, turistii s-au imputinat cu 11% fata de anul trecut, in Bucuresti, cu 20%.

"Turismul din Cehia e in cea mai mare criza a acestui secol - declara Tomio Okamura, presedintele Asociatiei agentilor de turism, o putem compara doar cu cele cateva saptamani dupa inundatia din Praga din 2002, sau cu atacul terorist de la New York, dar atunci fost doar o problema de cateva saptamani, poate cateva luni, in timp ce criza aceasta este una pe tot anul, si are un efect foarte puternic asupra industriei hoteliere din Reublica Ceha."

Praghezii spun ca se vede cu ochiul liber ca turistii s-au imputinat, iar hotelierii s-au vazut infranti cu propriile lor arme, au deschis atat de multe hoteluri in perioada boom-ului imobiliar, incat, acum, in miezul recesiunii, se vad nevoiti sa ieftineasca, daca vor sa supravietuiasca

Florin si familia sa se bucura din plin de criza care a lovit hotelurile pragheze. Fata de celelalte orase din Europa, acestea i se par convenabile, hotelurile avand si mic dejun, la 50-60 de euro, pentru camera tripla, e un pret bun; si discutam de hotel de 3-4 stele. Dar romanii nostri stau in plin centru, oferte si mai si sunt la 15 minute de mers pe jos departare de atractiile turistice.

"Pretul cazarii in Republica Ceha - precizeaza Tomio Okamura - este, istoric vorbind, cel mai scazut de la revolutia de catifea incoace, pentru ca in acest moment e posibil sa cumperi cazare la un hotel de 4 stele in Praga, pentru 30 de euro/ camera dubla/ noapte, cu mic dejun inclus, inclusiv hoteluri de 5 stele, gasesti la 55 de euro/ dubla/ noapte, cu mic dejun inclus. Cred ca ar fi mai ieftin pentru unii praghezi sa stea la hotel decat sa inchirieze vreun apartament."

La Praga, anul trecut, numarul locurilor de cazare a crescut cu 118%. Asa se face ca, in vremuri de criza, economia de piata functioneaza din plin, in folosul clientului. Nu si la Bucuresti.

"O camera dubla cu pat matrimonial - ne precizeaza Alina-Cristina Buzea, reprezentanta unui hotel - este de 70 - 75 de euro, iar camera business, cam cea mai mare din hotel, peste 35 de mp, merge pana la 130-140 de euro."

O simpla cautare pe internet - hoteluri in Praga, si poti alege din peste 400 de variante, doar in centru! Sunt mai multe hoteluri decat strazi! Aceeasi cautare in Bucuresti iti afiseaza cel mult 72 de oferte de cazare. In centrul istoric al Bucurestiului sunt doua hoteluri mari si late: cu doar cateva zeci de camere. Cum turistii nu prea au de unde alege, nici hotelierii nostril nu prea cred in scaderea preturilor.

Dintre cei care viziteaza Bucurestiul, ca sunt romani sau straini, 80% vin ca sa faca afaceri, mai bine zis veneau, pentru ca, in vremurile acestea, turismul de afaceri se apropie de zero.

Au aparut disponibilizarile - ca solutie de criza. Cel mai rau o duc hotelurile mari. In cazul celui mai mare din Europa, de pilda, cu aproape 2.000 de camere, dupa doi ani de la deschidere, doar 27% din ele sunt ocupate, angajatii se revolta ca isi pierd locul de munca, iar proprietarii pun camerele in conservare si incearca sa-si salveze investitia - oferind spatiile pustii din hotel spre inchiriere - pentru birouri. Alt hotel cu cateva sute de camere disponibilizeaza 40% din ospatari si cameriste.

In timp ce, la Bucuresti, lipsa turistilor se trasforma intr-o problema sociala, lasand oameni pe drumuri, la Praga, intr-un hotel mamut cu 450 de camera, problema cheltuieli/ incasari este tratata diferit: "Nu stiu cum e in Romania - spune Roaul Gransier -, dar aici, in Republica Ceha, aveam multi manageri si cam putini oameni care sa faca munca efectiva. Managerii au fost invitati sa inceapa sa faca si ei treaba receptionerilor si a chelnerilor. De exemplu, un manager care lucra de la 9 la 5, de luni pana vineri, a fost deodata rugat sa lucreze si in week-end si seara, la fel ca si staff-ul lor, si, pentru ca nu au vrut, au plecat!" Omul n-a concediat nici cameriste, nici ospatari nici bucatari, tocmai in ideea ca ei servesc turistii, iar lipsa lor ar scadea calitatea serviciilor. Ideea nu-i apartine, a imprumutat-o de la colegul din acelasi lant hotelier din Budapesta.

La Bucuresti, "inca n-am facut lucruri de genul asta, pentru ca asteptam si de la ei solutii", declara managerul unui hotel, care a pierdut peste 40% din profit. La pranz, in restaurant, cam bate vantul. Receptia pustie este insa animata de pregatirile pentru Craciun. Ca sa mai scoata hotelul din atmosfera deprimanta, managerul bucurestean are o idee: vrea sa deschida in decembrie ateliere de creatie pentru copiii corporatistilor care, altadata, veneau aici la team-building si congrese. Solutia lui ar putea prinde - pe termen lung: a verificat-o cehul: a oferit piscina - care oricum trebuie tinuta in functiune - scolilor din apropiere, pentru lectii de inot. In plus, la Praga, turistii fideli sunt rasfatati cu un cos de fructe si vin.

Dar pana unde poate merge frica de faliment, cand turismul de business dispare?

Ca sa supravietuiasca, marile hoteluri pragheze fac reduceri si la nunti! Chiar si de 40% daca lasi pe mana lor intreaga organizare. Sunt bucurosi sa aiba de lucru si hotelul plin. Asa, reusesc sa atraga chiar si nuntasi de peste hotare.

Dar nici berea nu se mai vinde ca altadata, la Praga. Cel mai bine merge cea la pahar de plastic, alaturi de un sandwich incropit pe genunchi dupa o vizita la supermarket. Frigarile la protap, scoase in piata publica, si carnatii rumeniti sub nasul trecatorilor sunt imortalizti, ca amintire, si cam atat.

Ospatarii se plictisesc la terasele scumpe, cu vedere la orologiu, iar muzicienii tocmiti sa faca antren nu reusesc sa trezeasca mesenilor pofta de mancare. Dar cine a venit la Praga sa se simta bine, o face cu talent si fara inhibitii.