EVENIMENT EDITORIAL/ Conscriptia fiscala de la 1750. Cum a schimbat dominatia habsburgica impozitele pe care le plateau transilvanenii

Autor: Stelian Turlea 10.12.2009
Intrarea Transilvaniei sub stapanirea Imperiului Habsburgic, la sfarsitul secolului al XVII-lea, a insemnat inceputul unui proces de subordonare a institutiilor transilvane Curtii de la Viena.
Aparatul de stat pe care imperiul intentiona sa-l mentina in Transilvania necesita costuri mari, sursa cea mai importanta de venituri fiind fiscalitatea, stabilirea unor impozite potrivit cu resursele. Efectuarea unor conscriptii fiscale era stringenta. Prima a avut loc la 1696 (dar a fost ultima conscriptie pe porti). Era nevoie de o conscriptie fiscala generala.
Intre conscriptiile generale efectuate in Transilvania in secolul al XVIII-lea, aceea din 1750 este si cea mai bogata in date, si cea mai precisa in informatiile pe care le ofera. Ea a avut si aplicabilitate practica, prin introducerea unui nou sistem de impozite, numit Systhema Bethlenianum. Conscriptia fiscala de la 1750 a devenit temeiul sistemului fiscal vreme de un secol, pana la revolutia de la 1848. Inceperea publicarii acestui text ("Conscriptia fiscala a Transilvaniei din anul 1750"*) este un act de mare cultura.
"Conscriptia..." se compune din descrierea in limba latina a fiecareia dintre cele 2.001 localitati urbane si rurale conscrise si din tabelele care inscriu nominal toate familiile contribuabile, cu locuintele si bunurile detinute, cu structura socio-profesionala si obligatiile pe care le au fata de stat. Tabelele cuprind si sediile pustii, nelocuite, cu veniturile si datoriile publice ale localitatilor respective. In total sunt 33.000 de file de manuscris care se pastreaza in Arhiva Guberniului Transilvaniei din Arhivele Nationale Ungare de la Budapesta. Materialul a fost adus in tara sub forma a 47 de role de microfilm, in anul 1994, cu sprijinul Fundatiei Soros. Intreg fondul urmeaza a fi publicat intr-o colectie.
Volumul de fata, in doua parti, deschide colectia si include textul integral in limba latina al descrierilor celor 2.001 de localitati conscrise, insotit de traducerea in limba romana, precedata de un studiu introductiv amplu, completat cu 3 anexe, 22 de tabele si 5 harti. Exista, fireste, si un indice de locuri. Cele 2.001 localitati sunt repartizate in comitate si districtul Fagaras, districte si scaune secuiesti, precum si in localitati cu statut fiscal special incluse in categoria locurilor taxale. Din totalul localitatilor specificate, 50,2 la suta aveau populatie romaneasca, 34,2 la suta saseasca, 6,5 la suta maghiara. Este cea mai cuprinzatoare conscriptie pentru ca inscrie preotii, iobagii, vaduvele, pe cei cu pamant si pe cei fara pamant, fiecare cu starea lui; descrie asezarile (loc muntos, deal, ses etc.), potrivit sau nu pentru castig; spune din ce traiesc oamenii (agricultura, viticultura, pomicultura), unde se duc/vand produsele lor, care sunt targurile cele mai apropiate si cum arata ele, cum sunt recoltele, cat grau, vin, fructe se obtin pe an, cat ar costa fiecare cantitate, intinderea padurilor, a pasunilor etc. etc.
"Descrierea celor 2.001 de localitati incluse in Conscriptia fiscala din 1750 - spun autorii in studiul introductiv - ofera o bogata informatie asupra acestora din punctul de vedere al cadrului natural, al componentei etnice si socio-porfesionale a locuritorilor, al principalelor ramuri economice practicate. Dincolo de datele cuantificabile statistic despre elementele care au stat in centrul interesului conscriptorilor in vederea realizarii unei baze solide si demne de incredere pentru viitorul sistem fiscal preconizat al principatului, descrierile includ si aprecieri ale celor ce efectueaza conscriptia privitor la relatiile sociale, etnice, confesionale din cadrul unora dintre localitatile descrise, chiar daca aceste domenii nu au fost specificate in instructiunile imperiale care au prescris si directionat mersul lucrarilor. (...) Sunt de interes datele din descrieri privind statutul clerului romanesc, surprins intr-un moment complex al optiunii intre traditia ortodoxa de lunga durata si tentatia Unirii religioase ca posibilitate deschisa de politica oficiala a reformismului austriac in vederea unei ameliorari a pozitiei economice, sociale si politico-juridice a acestei categorii si a natiunii careia ii apartine. (...) In sfarsit, testul descrierilor ofera o imagine relevanta asupra nivelului de stapanire si utilizare a culturii latine la nivelul elitei birocratice jurisdictionale, de nivel mediu, din provincie, care efectueaza conscriptia si elaboreaza textele ce descriu cele constatate."
*) Academia Romana, Institutul de Istorie "George Baritiu" din Cluj-Napoca. Ladislau Gyemant, Remus Campenau, Anton Dorner, Florin Muresan, "Conscriptia fiscala a Transilvaniei, din anul 1750"
Vol. 1. Descrierea localitatilor conscrise Partea I, 1.272 pag. si Partea a II-a, 1.550 pag. Editia mai cuprinde harti cu: statutul juridic al localitatilor (orase libere regesti, targuri, sate, predii); localitatile cuprinse in cadrul conscriptiei pe jurisdictii; centre comerciale si zona lor de atractie; structura ocupationala; distributia culturilor agricole.

STELIAN TURLEA (n. 1946) a urmat studii de filologie (1968) si filosofie (1976), la Bucuresti, a fost aproape trei decenii redactor de politica externa la revista "Lumea", a condus, dupa 1989, revistele "Lumea", "Zig-Zag", apoi ziarul "Meridian", dupa care a lucrat in televiziune, ca sef al departamentului de stiri al Antenei 1. Din 1996 lucreaza la PRO TV, din 2000 este si editor senior al Ziarului de Duminica. Este autorul a zece carti de publicistica, zece romane, opt carti pentru copii si doua traduceri. A ingrijit trei albume. A primit Premiul Uniunii Scriitorilor pentru literatura pentru copii (2003), Premiul Asociatiei Editorilor din Romania (AER) pentru literatura pentru copii (2005), Premiul Special al Uniunii Scriitorilor (2006), Premiul Asociatiei Scriitorilor din Bucuresti (2007). A fost nominalizat la Premiul Uniunii Scriitorilor pentru literatura pentru copii in 2000 si Premiul AER pentru roman in 2003.