EVENIMENT EDITORIAL/ Conscriptia fiscala de la 1750. Cum a schimbat dominatia habsburgica impozitele pe care le plateau transilvanenii
Autor:
Stelian Turlea
10.12.2009
Intrarea Transilvaniei sub stapanirea Imperiului
Habsburgic, la sfarsitul secolului al XVII-lea, a insemnat
inceputul unui proces de subordonare a institutiilor transilvane
Curtii de la Viena.
Aparatul de stat pe care
imperiul intentiona sa-l mentina in Transilvania necesita costuri
mari, sursa cea mai importanta de venituri fiind fiscalitatea,
stabilirea unor impozite potrivit cu resursele. Efectuarea unor
conscriptii fiscale era stringenta. Prima a avut loc la 1696 (dar a
fost ultima conscriptie pe porti). Era nevoie de o conscriptie
fiscala generala.
Intre conscriptiile generale
efectuate in Transilvania in secolul al XVIII-lea, aceea din 1750
este si cea mai bogata in date, si cea mai precisa in informatiile
pe care le ofera.
Ea a avut si aplicabilitate practica, prin
introducerea unui nou sistem de impozite, numit Systhema
Bethlenianum. Conscriptia fiscala de la 1750 a devenit temeiul
sistemului fiscal vreme de un secol, pana la revolutia de la 1848.
Inceperea publicarii acestui text ("Conscriptia fiscala a
Transilvaniei din anul 1750"*) este un act de mare
cultura.
"Conscriptia..." se compune din
descrierea in limba latina a fiecareia dintre cele 2.001 localitati
urbane si rurale conscrise si din tabelele care inscriu nominal
toate familiile contribuabile, cu locuintele si bunurile detinute,
cu structura socio-profesionala si obligatiile pe care le au fata
de stat. Tabelele cuprind si sediile pustii, nelocuite, cu
veniturile si datoriile publice ale localitatilor respective. In
total sunt 33.000 de file de manuscris care se pastreaza in Arhiva
Guberniului Transilvaniei din Arhivele Nationale Ungare de la
Budapesta. Materialul a fost adus in tara sub forma a 47 de role de
microfilm, in anul 1994, cu sprijinul Fundatiei Soros. Intreg
fondul urmeaza a fi publicat intr-o colectie.
Volumul de fata, in doua parti,
deschide colectia si include textul integral in limba latina al
descrierilor celor 2.001 de localitati conscrise, insotit de
traducerea in limba romana, precedata de un studiu introductiv
amplu, completat cu 3 anexe, 22 de tabele si 5 harti. Exista,
fireste, si un indice de locuri. Cele 2.001 localitati sunt
repartizate in comitate si districtul Fagaras, districte si scaune
secuiesti, precum si in localitati cu statut fiscal special incluse
in categoria locurilor taxale. Din totalul localitatilor
specificate, 50,2 la suta aveau populatie romaneasca, 34,2 la suta
saseasca, 6,5 la suta maghiara. Este cea mai cuprinzatoare
conscriptie pentru ca inscrie preotii, iobagii, vaduvele, pe cei cu
pamant si pe cei fara pamant, fiecare cu starea lui; descrie
asezarile (loc muntos, deal, ses etc.), potrivit sau nu pentru
castig; spune din ce traiesc oamenii (agricultura, viticultura,
pomicultura), unde se duc/vand produsele lor, care sunt targurile
cele mai apropiate si cum arata ele, cum sunt recoltele, cat grau,
vin, fructe se obtin pe an, cat ar costa fiecare cantitate,
intinderea padurilor, a pasunilor etc. etc.
"Descrierea celor 2.001 de
localitati incluse in Conscriptia fiscala din 1750 - spun autorii
in studiul introductiv - ofera o bogata informatie asupra acestora
din punctul de vedere al cadrului natural, al componentei etnice si
socio-porfesionale a locuritorilor, al principalelor ramuri
economice practicate. Dincolo de datele cuantificabile statistic
despre elementele care au stat in centrul interesului
conscriptorilor in vederea realizarii unei baze solide si demne de
incredere pentru viitorul sistem fiscal preconizat al
principatului, descrierile includ si aprecieri ale celor ce
efectueaza conscriptia privitor la relatiile sociale, etnice,
confesionale din cadrul unora dintre localitatile descrise, chiar
daca aceste domenii nu au fost specificate in instructiunile
imperiale care au prescris si directionat mersul lucrarilor. (...)
Sunt de interes datele din descrieri privind statutul clerului
romanesc, surprins intr-un moment complex al optiunii intre
traditia ortodoxa de lunga durata si tentatia Unirii religioase ca
posibilitate deschisa de politica oficiala a reformismului austriac
in vederea unei ameliorari a pozitiei economice, sociale si
politico-juridice a acestei categorii si a natiunii careia ii
apartine. (...) In sfarsit, testul descrierilor ofera o imagine
relevanta asupra nivelului de stapanire si utilizare a culturii
latine la nivelul elitei birocratice jurisdictionale, de nivel
mediu, din provincie, care efectueaza conscriptia si elaboreaza
textele ce descriu cele constatate."
*) Academia Romana, Institutul
de Istorie "George Baritiu" din Cluj-Napoca. Ladislau Gyemant,
Remus Campenau, Anton Dorner, Florin Muresan, "Conscriptia fiscala
a Transilvaniei, din anul 1750"
Vol. 1. Descrierea localitatilor
conscrise Partea I, 1.272 pag. si Partea a II-a, 1.550 pag. Editia
mai cuprinde harti cu: statutul juridic al localitatilor (orase
libere regesti, targuri, sate, predii); localitatile cuprinse in
cadrul conscriptiei pe jurisdictii; centre comerciale si zona lor
de atractie; structura ocupationala; distributia culturilor
agricole.
STELIAN TURLEA (n. 1946) a
urmat studii de filologie (1968) si filosofie (1976), la Bucuresti,
a fost aproape trei decenii redactor de politica externa la revista
"Lumea", a condus, dupa 1989, revistele "Lumea", "Zig-Zag", apoi
ziarul "Meridian", dupa care a lucrat in televiziune, ca sef al
departamentului de stiri al Antenei 1. Din 1996 lucreaza la PRO TV,
din 2000 este si editor senior al Ziarului de Duminica. Este
autorul a zece carti de publicistica, zece romane, opt carti pentru
copii si doua traduceri. A ingrijit trei albume. A primit Premiul
Uniunii Scriitorilor pentru literatura pentru copii (2003), Premiul
Asociatiei Editorilor din Romania (AER) pentru literatura pentru
copii (2005), Premiul Special al Uniunii Scriitorilor (2006),
Premiul Asociatiei Scriitorilor din Bucuresti (2007). A fost
nominalizat la Premiul Uniunii Scriitorilor pentru literatura
pentru copii in 2000 si Premiul AER pentru roman in
2003.