Investitorii nu sunt impresionati de masurile grecilor

Premierul grec George Papandreou a anuntat masuri ambitioase pentru reducerea deficitului bugetar si pentru evitarea intrarii in incapacitate de plata a tarii sale, cu scopul de a le garanta investitorilor si partenerilor europeni ca Grecia are un plan ferm de iesire din criza, scrie The New York Times.
Papandreou s-a angajat sa reduca cheltuielile guvernamentale pentru ajutoarele sociale cu 10%, o provocare fara precedent pentru populatia imbatranita a Greciei.
Totodata, bonusurile acordate de bancile de stat vor fi interzise, in timp ce bonusurile primite de bancherii ce lucreaza in sectorul privat vor fi supuse unui impozit de 90%. Desi multe alte state cu probleme au luat hotarari de reducere a salariilor din sectorul public, premierul grec s-a ferit sa impuna astfel de masuri, anuntand ca bugetarii cu venituri de sub 2.000 de euro ar putea primi chiar majorari de salariu care sa depaseasca nivelul inflatiei. Papandreou a promis de asemenea sa introduca un impozit pe castigul de capital.
Premierul grec a declarat razboi coruptiei si evaziunii fiscale, catalogandu-le ca fiind cele mai mari probleme cu care se confrunta Grecia.
"Trebuie sa ne grabim sa aplicam o noua ordine sociala. Fie facem o schimbare, fie ne scufundam. Cea mai importanta problema a Greciei este deficitul de credibilitate. Pietele vor sa vada initiativa, nu doar simple cuvinte", a explicat Papandreou. El a mai aratat ca Grecia trebuie sa implementeze in numai trei luni decizii ce au fost amanate timp de decenii de administratiile anterioare si a insistat asupra faptului ca intentioneaza sa aduca deficitul bugetar la sub 3% din PIB in urmatorii patru ani, urmand ca datoria publica sa scada dupa 2012.
Sistemul de pensii va fi de asemenea reformat, in conditiile in care unele estimari arata ca acesta va ramane fara fonduri in mai putin de un an.
Incepand cu 2011, fiecare cinci bugetari iesiti la pensie vor fi inlocuiti cu unul singur.
Circa 25% din forta de munca totala a Greciei lucreaza la stat, ca urmare a angajarilor masive din sectorul public realizate in ultimele decenii si menite sa combata cresterea somajului.
Reactia initiala a pietelor la deciziile asumate de Papandreou nu a fost una tocmai favorabila. Costul asigurarii contra riscului de credit pe Grecia, reflectat in cotatiile asa-numitelor CDS (credit default swap), a urcat dupa discursul premierului elen cu 0,13%, pana la 2,22%, potrivit CMA DataVision.
"In mod cert se incearca atingerea unui consens la nivel politic. Grecia este intre ciocan si nicovala. Daca pietele chiar asteptau masuri concrete, este posibil sa fie extrem de dezamagite", a aratat Diego Iscaro, economist in cadrul IHS Global Insight.