MISTERELE CUVINTELOR / Vocabularul tranzitiei (10). Iuteala de minte si de mana

Autor: Alexandru Ciolan 21.12.2009

Douazeci de ani - frumoasa varsta! Daca ar fi sa luam in serios unitatea cronologica de masurare a democratiei propusa de Silviu Brucan, primele doua decenii de dupa decembrie 1989 au reprezentat perioada de acomodare a romanilor cu democratia. Am depasit varsta cresei, mergem la gradinita. Si putem privi, cu intelegere si amuzament, in urma, facand bilantul - inclusiv cel lingvistic, pentru ca vocabularul nostru cel de toate zilele s-a schimbat si el in nesfarsita noastra tranzitie. In doze homeopate administrate saptamanal, am trecut in revista, pana la sfarsitul anului, cateva dintre inovatiile lexicale de dupa 1989.



Spre deosebire de tarabagii, dughenari, chioscari si buticari, majoritatea ramasi (daca au ramas, daca nu cumva s-au angajat intre timp pe la stat sau pe la patroni mai istet-insurubati), ramasi, asadar, la stadiul de mic intreprinzator care impusca leul (si pe cel vechi, si pe cel nou, "greu" sau "denominat"), baietii cu un scaun sub fund s-au apucat de lucruri serioase, care inseamna munca putina, risc mic si viitor sigur: au inceput sa capuseze intreprinderile de stat. Adica sa traiasca, de obicei cu stiinta, aprobarea sau complicitatea factorilor politici sau a celor locali, pe spinarea "agentilor economici" ai statului, pe care ii vaduveau de contractele cele mai bune (transferandu-le "sereleului" deschis pe numele unei rude), oferindu-le in schimb produse si servicii scumpe, proaste si adeseori inutile (daca-i musai, cu placere!).
Insecta economica parazita care se hranea cu sangele "regiilor" (mari intreprinderi despre care se spunea ca nu se pot tine pe propriile picioare fara subventii masive de la buget) si-a dezvoltat o intreaga familie lexicala, imbogatita permanent, chiar si in ultimii doi-trei ani, prin adaptare si adecvare la noile institutii numite finantari europene:
- "capusa" propriu-zisa: "(…) «capusa» Romcomplex are o sursa sigura de venit de la stat" (Adev. 12 III 01 p. 11), care poate aparea si in sintagme cimentate de frecventa folosire in limbajul presei: firma-capusa ("... navele vor fi vandute mai departe retelelor mafiote externe, constituite din firmele-capusa, care au parazitat firma-mama: Navlomar", Cat. 10 VI 97 p. 7); companie-capusa ("Pune capat si furturilor si intarca definitiv companiile-capusa si (…) opreste hemoragia de bani din bugetul public", Ev.z. 25 VIII 01 p. 1); sereleu-capusa ("Un sereleu-capusa suge bani in punctul de frontiera Portile de Fier", Adev. 5 II 01 p. 13); si chiar, la nivel individual, functionar-capusa ("Primarii ar vrea sa scape de functionarii «capusa»", R.l. 14 VIII 09 p. 5)
- verbul "a capusa", folosit mai sus: "afacerile cu care au capusat diverse ministere…" (Adev. 8 II 02 p. 1)
- infinitivul lung "capusare", ("Nevestele baronilor locali din Suceava -- specializate in capusarea finantarilor UE", Adev. 18 II 04 p. 1)
- adjectivul si substantivul "capusard", perfect sinonim cu "capusa" ("…banii multi care se duc, de pilda, catre intreprinderi ale statului aflate intr-o permanenta terapie intensiva (...) se pierd in buzunarele capusarzilor de tot felul, ale baronilor sindicali si in productia de dragul productiei...", R.lit. 31 / 01 p. 24)
- substantivul "capusareala, capusereala" ("Comisia de Audit Intern a Ministerului Finantelor confirma capusereala finantarilor SAPARD", Adev. 21 II 04 p. 8).
Un sinonim mai nou si mai elegant, impus de nevoia de a distinge intre furtul grobian prin capusare fara a face sau risca aproape nimic si efortul de a imagina cai discrete de transfer al banilor din buzunarul statului sau, in ultima vreme, din punguta cu galbeni a imbuibatelor corporatii internationale in conturile haiducilor locali (fie ele si aflate in strainatate), este "a sifona" ("Prin uluitoare manopere financiare, a sifonat din Romania peste 120 mil. dolari", Adev. 25 VIII 01 p. 1), cu infinitivul lung "sifonare" ("Firmele-fantoma sunt verigi care sunt folosite ca instrumente pentru «sifonarea» unor sume considerabile catre zone exotice…", Adev. 11 XII 03 p. 4) si cu un substantiv format prin sufixare, "sifonator", numele redistribuitorului de bogatie spre propria punga ("…a creat in Romania o adevarata caracatita, «cumparand» fabrica dupa fabrica, constituind o retea de firme-capusa, cu sifonatorul de bani in diverse paradisuri fiscale de pe mapamond", Adev. 25 VII 01 p. 1).
Tot in ultimii douazeci de ani si-a dezvoltat si "teapa" sensul colocvial "inselaciune", in locutiunile verbale "a da/trage teapa" - a insela si "a lua teapa" - a fi inselat ("Si C. a dat o teapa la Dacia Felix", R.l. 29 IV 96 p. 24; "Siguri deja ca «au luat teapa», ei au depus plangere la politie", Nat. 17 XI 99 p. 5). "Tepar" este escrocul tratat cu o umbra de amuzament ("FPS i-a facut teparului strategic E.E. un bine de 82 miliarde lei!", Adev. 12 II 01 p. 14), iar pungasiile lui se pot face din iuteala degetelor... pe tastatura computerului ("Cercetarile in dosarul «ciber-teparilor» timisoreni sunt de-abia la inceput", Adev. 2 VI 01 p. 12). "Cursa-teapa" si "tariful-teapa" par a avea o aplicare concreta si strict limitata la lumea taximetriei: "(Taximetristii) platesc lunar la aeroport «o taxa de 600.000 lei», adica mai putin decat o cursa-teapa Otopeni-Bucuresti" (Adev. 9 II 02 p. 1); "Taxiuri fara «tarife-teapa»" (G. 29 II 08 p. 3).
Spre deosebire de ciupeala unui sofer de taxi care-si jumuleste clientul inocent, "tunul" desemneaza o lovitura serioasa, cu urmari grave in bugetul celui prejudiciat: "Tun de 640 milioane lei la Sidex" (Adev. 7 II 01 p. 8).
Spre deosebire de tunar, care trage tunuri, "spagar" nu este, asa cum s-ar crede, cel care da spaga, ci, dimpotriva, cel care cere sau primeste ("Licente de export manarite de spagarii din Ministerul Industriilor", Adev. 8 III 01 p. 9). Verbul este "a spagui", adica a da spaga ("Pe cine spaguiesti ca sa intri pe o piata...", Cotid. 18 IV 08 p. 15), iar actiunea nu este desemnata doar prin infinitivul lung ("Camatarul Lajos si-a schimbat declaratiile privind spaguirea judecatorului Burzo", Adev. 4 V 01 p. 16), ci si (functia creeaza organul!) printr-un derivat prin sufixare: "spaguiala" ("Au fost ei blamati de presedintele Iliescu, dar spaguiala continua...", R.l. 3 VI 04 p. 1).
Am mai putea vorbi despre o multime de cuvinte noi sau retrezite la viata, cum ar fi accize si acciza(bil), actionariat si angajator, arierate si bancomat, audit, branding, deducere si deductibilitate, denominare si disponibilizare, fixing si franciza, despre minimarketuri, supermarketuri si hipermarketuri, dar termenii de mai sus palesc iremediabil in fata suculentei expresive a capsunarilor si capsunaritelor, plecati din tara la vanatoare de euroi, eurasi si verzisori, fiindca pe roni nu poti pune baza...
"Decat capsunar/ Mai bine spagar" pare a fi noul imn al golanilor.

Exemplificari si datari pentru sensurile si cuvintele noi din acest articol veti gasi in editia a treia a DCR (Dictionarul de Cuvinte Recente), aflat in pregatire la Editura Logos.


ALEXANDRU CIOLAN (n. 1952, Bucuresti). Filolog (absolvent de spaniola-romana al Universitatii Bucuresti). Profesor navetist (Alexandria, Teleorman, 1977-78), corector, apoi redactor-traducator la revista "Lumea" (1978-83), redactor la Editura Politica si ulterior la Editura Humanitas (1983-1991), editor si administrator al Editurii Logos (din 1992). Traducator si publicist. Zona de interes principala: lexicologia, lexicografia. Preferinte muzicale: Buena Vista Social Club, Elis Regina, Chavela Vargas, Liviu Vasilica, Maria Lataretu, Faramita Lambru, Dire Straits. Pasiuni: gatitul si conservele de casa. Dorinte: sa aiba nepoti.