MISTERELE CUVINTELOR / Vocabularul tranzitiei (10). Iuteala de minte si de mana
Douazeci de ani - frumoasa varsta! Daca ar fi sa luam in serios unitatea cronologica de masurare a democratiei propusa de Silviu Brucan, primele doua decenii de dupa decembrie 1989 au reprezentat perioada de acomodare a romanilor cu democratia. Am depasit varsta cresei, mergem la gradinita. Si putem privi, cu intelegere si amuzament, in urma, facand bilantul - inclusiv cel lingvistic, pentru ca vocabularul nostru cel de toate zilele s-a schimbat si el in nesfarsita noastra tranzitie. In doze homeopate administrate saptamanal, am trecut in revista, pana la sfarsitul anului, cateva dintre inovatiile lexicale de dupa 1989.
Spre deosebire de tarabagii, dughenari, chioscari si buticari,
majoritatea ramasi (daca au ramas, daca nu cumva s-au angajat intre
timp pe la stat sau pe la patroni mai istet-insurubati), ramasi,
asadar, la stadiul de mic intreprinzator care impusca leul (si pe
cel vechi, si pe cel nou, "greu" sau "denominat"), baietii cu un
scaun sub fund s-au apucat de lucruri serioase, care inseamna munca
putina, risc mic si viitor sigur: au inceput sa capuseze
intreprinderile de stat. Adica sa traiasca, de obicei cu stiinta,
aprobarea sau complicitatea factorilor politici sau a celor locali,
pe spinarea "agentilor economici" ai statului, pe care ii vaduveau
de contractele cele mai bune (transferandu-le "sereleului" deschis
pe numele unei rude), oferindu-le in schimb produse si servicii
scumpe, proaste si adeseori inutile (daca-i musai, cu
placere!).
Insecta economica parazita care se hranea cu sangele "regiilor"
(mari intreprinderi despre care se spunea ca nu se pot tine pe
propriile picioare fara subventii masive de la buget) si-a
dezvoltat o intreaga familie lexicala, imbogatita permanent, chiar
si in ultimii doi-trei ani, prin adaptare si adecvare la noile
institutii numite finantari europene:
- "capusa" propriu-zisa: "(…) «capusa» Romcomplex are o sursa
sigura de venit de la stat" (Adev. 12 III 01 p. 11), care poate
aparea si in sintagme cimentate de frecventa folosire in limbajul
presei: firma-capusa ("... navele vor fi vandute mai departe
retelelor mafiote externe, constituite din firmele-capusa, care au
parazitat firma-mama: Navlomar", Cat. 10 VI 97 p. 7);
companie-capusa ("Pune capat si furturilor si intarca definitiv
companiile-capusa si (…) opreste hemoragia de bani din bugetul
public", Ev.z. 25 VIII 01 p. 1); sereleu-capusa ("Un sereleu-capusa
suge bani in punctul de frontiera Portile de Fier", Adev. 5 II 01
p. 13); si chiar, la nivel individual, functionar-capusa ("Primarii
ar vrea sa scape de functionarii «capusa»", R.l. 14 VIII 09 p.
5)
- verbul "a capusa", folosit mai sus: "afacerile cu care au capusat
diverse ministere…" (Adev. 8 II 02 p. 1)
- infinitivul lung "capusare", ("Nevestele baronilor locali din
Suceava -- specializate in capusarea finantarilor UE", Adev. 18 II
04 p. 1)
- adjectivul si substantivul "capusard", perfect sinonim cu
"capusa" ("…banii multi care se duc, de pilda, catre intreprinderi
ale statului aflate intr-o permanenta terapie intensiva (...) se
pierd in buzunarele capusarzilor de tot felul, ale baronilor
sindicali si in productia de dragul productiei...", R.lit. 31 / 01
p. 24)
- substantivul "capusareala, capusereala" ("Comisia de Audit Intern
a Ministerului Finantelor confirma capusereala finantarilor
SAPARD", Adev. 21 II 04 p. 8).
Un sinonim mai nou si mai elegant, impus de nevoia de a distinge
intre furtul grobian prin capusare fara a face sau risca aproape
nimic si efortul de a imagina cai discrete de transfer al banilor
din buzunarul statului sau, in ultima vreme, din punguta cu galbeni
a imbuibatelor corporatii internationale in conturile haiducilor
locali (fie ele si aflate in strainatate), este "a sifona" ("Prin
uluitoare manopere financiare, a sifonat din Romania peste 120 mil.
dolari", Adev. 25 VIII 01 p. 1), cu infinitivul lung "sifonare"
("Firmele-fantoma sunt verigi care sunt folosite ca instrumente
pentru «sifonarea» unor sume considerabile catre zone exotice…",
Adev. 11 XII 03 p. 4) si cu un substantiv format prin sufixare,
"sifonator", numele redistribuitorului de bogatie spre propria
punga ("…a creat in Romania o adevarata caracatita, «cumparand»
fabrica dupa fabrica, constituind o retea de firme-capusa, cu
sifonatorul de bani in diverse paradisuri fiscale de pe mapamond",
Adev. 25 VII 01 p. 1).
Tot in ultimii douazeci de ani si-a dezvoltat si "teapa" sensul
colocvial "inselaciune", in locutiunile verbale "a da/trage teapa"
- a insela si "a lua teapa" - a fi inselat ("Si C. a dat o teapa la
Dacia Felix", R.l. 29 IV 96 p. 24; "Siguri deja ca «au luat teapa»,
ei au depus plangere la politie", Nat. 17 XI 99 p. 5). "Tepar" este
escrocul tratat cu o umbra de amuzament ("FPS i-a facut teparului
strategic E.E. un bine de 82 miliarde lei!", Adev. 12 II 01 p. 14),
iar pungasiile lui se pot face din iuteala degetelor... pe
tastatura computerului ("Cercetarile in dosarul «ciber-teparilor»
timisoreni sunt de-abia la inceput", Adev. 2 VI 01 p. 12).
"Cursa-teapa" si "tariful-teapa" par a avea o aplicare concreta si
strict limitata la lumea taximetriei: "(Taximetristii) platesc
lunar la aeroport «o taxa de 600.000 lei», adica mai putin decat o
cursa-teapa Otopeni-Bucuresti" (Adev. 9 II 02 p. 1); "Taxiuri fara
«tarife-teapa»" (G. 29 II 08 p. 3).
Spre deosebire de ciupeala unui sofer de taxi care-si jumuleste
clientul inocent, "tunul" desemneaza o lovitura serioasa, cu urmari
grave in bugetul celui prejudiciat: "Tun de 640 milioane lei la
Sidex" (Adev. 7 II 01 p. 8).
Spre deosebire de tunar, care trage tunuri, "spagar" nu este, asa
cum s-ar crede, cel care da spaga, ci, dimpotriva, cel care cere
sau primeste ("Licente de export manarite de spagarii din
Ministerul Industriilor", Adev. 8 III 01 p. 9). Verbul este "a
spagui", adica a da spaga ("Pe cine spaguiesti ca sa intri pe o
piata...", Cotid. 18 IV 08 p. 15), iar actiunea nu este desemnata
doar prin infinitivul lung ("Camatarul Lajos si-a schimbat
declaratiile privind spaguirea judecatorului Burzo", Adev. 4 V 01
p. 16), ci si (functia creeaza organul!) printr-un derivat prin
sufixare: "spaguiala" ("Au fost ei blamati de presedintele Iliescu,
dar spaguiala continua...", R.l. 3 VI 04 p. 1).
Am mai putea vorbi despre o multime de cuvinte noi sau retrezite la
viata, cum ar fi accize si acciza(bil), actionariat si angajator,
arierate si bancomat, audit, branding, deducere si deductibilitate,
denominare si disponibilizare, fixing si franciza, despre
minimarketuri, supermarketuri si hipermarketuri, dar termenii de
mai sus palesc iremediabil in fata suculentei expresive a
capsunarilor si capsunaritelor, plecati din tara la vanatoare de
euroi, eurasi si verzisori, fiindca pe roni nu poti pune
baza...
"Decat capsunar/ Mai bine spagar" pare a fi noul imn al
golanilor.
Exemplificari si datari pentru sensurile si cuvintele noi din acest articol veti gasi in editia a treia a DCR (Dictionarul de Cuvinte Recente), aflat in pregatire la Editura Logos.
ALEXANDRU CIOLAN (n. 1952, Bucuresti).
Filolog (absolvent de spaniola-romana al Universitatii Bucuresti).
Profesor navetist (Alexandria, Teleorman, 1977-78), corector, apoi
redactor-traducator la revista "Lumea" (1978-83), redactor la
Editura Politica si ulterior la Editura Humanitas (1983-1991),
editor si administrator al Editurii Logos (din 1992). Traducator si
publicist. Zona de interes principala: lexicologia, lexicografia.
Preferinte muzicale: Buena Vista Social Club, Elis Regina, Chavela
Vargas, Liviu Vasilica, Maria Lataretu, Faramita Lambru, Dire
Straits. Pasiuni: gatitul si conservele de casa. Dorinte: sa aiba
nepoti.