In 2009, Europa de Est a simtit gustul amar al recesiunii dupa anii de boom in care economiile cresteau rapid

Anul acesta, statele central si est-europene au fost puternic afectate de recesiunea mondiala, insa intensitatea problemelor a fost diferita.
Inca de anul trecut pericolul recesiunii plana deasupra Europei Centrale si de Est. Pentru cele mai multe state insa pericolul s-a materializat in 2009. Anul trecut, la sfarsitul lunii octombrie, nu cu mult timp dupa ce se declansase panica in Statele Unite din cauza colapsului bancii de investitii Lehman Brothers, Ucraina anunta ca "i se termina bateriile" economiei si are nevoie sa ii fie incarcate.
Fondul Monetar International a decis sa ii acorde un credit in valoare de 16,5 mld. dolari (11,5 mld. euro) care sa impiedice statul sa intre in incapacitate de plata. Din cauza unei legi "populiste" insa, FMI a blocat banii acordati Ucrainei.
Economia Ucrainei s-a contractat cu 15,9% in trimestrul trei comparativ cu perioada similara a anului trecut.
Acum, la un an dupa ce s-a aflat la un pas de colaps si a fost salvata de mana intinsa de FMI cu cele 20 mld. euro ce i-au fost oferite, Ungaria este considerata de specialisti cea mai "sanatoasa" tara din regiune. Odata cu sosirea la putere a primului-ministru tehnocrat Gordon Bajnai, lucrurile au luat o noua turnura. Bajnai a adoptat o serie de masuri drastice precum inghetarea salariilor bugetarilor, micsorarea impozitului pe venit pana la un nivel de 17%, reducerea contributiilor sociale platite de angajatori, reducerea cheltuielilor bugetare in urmatorii doi ani cu 4,72 mld. euro si majorarea TVA de la 20% la 25%.
Romania nu a scapat nici ea de recesiune, insa aceasta a scazut in intensitate, in perioada iulie-septembrie economia contractandu-se cu 0,6% trimestru la trimestru si 7,1% fata de perioada similara a anului trecut.
Cehia, unul dintre cele mai puternice state din regiune, a reusit sa iasa din recesiune in trimestrul doi. Produsul Intern Brut al statului a avansat cu 0,3% in perioada aprilie-iunie fata de primele trei luni ale anului, iar in trimestrul trei, avansul economic a fost de 0,8%. Spre deosebire de vecinii sai pusi la grea incercare de criza economica, Polonia, a reusit sa evite intrarea in recesiune. Atuurile celei mai mari economii din Europa Centrala si de Est au fost piata interna stabila si dezvoltata, dependenta relativ redusa fata de exporturi - 40,8% din PIB comparativ cu 80,2% in Cehia sau cu 80,3% in Ungaria - si capacitatea statului de a tine in frau dezechilibrele economice, potrivit unui raport al FMI.
Bulgaria doreste sa adere la zona euro, pe care o vede ca o plasa de siguranta. La jumatatea acestei luni, ministrul finantelor, Simeon Djankov, a spus ca Bulgaria si-ar putea depune candidatura pentru a intra in zona euro incepand din martie 2010.

Acces limitat la credite

Criza creditelor de pe pietele internationale s-a extins si in Europa de Est. Dupa ce in perioada de boom creditorii acordau imprumuturi pe banda rulanta fara a analiza eligibilitatea clientilor, in 2009 acestia au devenit extrem de selectivi.
In momentul in care criza a izbucnit, monedele est-europene au inceput sa piarda teren, iar conditiile de creditare s-au inasprit.
In Polonia rata de crestere a creditelor acordate sectorului privat a scazut de la 38% anul trecut la 5,9% in primele noua luni ale lui 2009. Aici, bancile se concentreaza pe refinantarea clientilor existenti, de aceea fondurile pentru noi credite nu sunt foarte mari.
In Romania, creditorii au oferit cu 40% mai putine imprumuturi in 2009. Nici Ungaria si nici celelalte state nu fac nota discordanta.
Sistemele bancare din regiune sunt dominate de jucatori straini, care in pofida pericolului pe care operatiunile din Est il reprezinta pentru bilantul lor contabil, au promis in primavara sa nu se retraga din regiune si sa isi finanteze filialele in continuare.

Bursele au luat-o inaintea economiilor

Bursele din centrul si estul Europei au intrat in picaj in primul trimestru al anului, in special spre sfarsitul lui februarie si debutul lunii martie, cand de altfel pietele de capital din intreaga lume s-au confruntat cu turbulente. Indicele de referinta al Bursei de Valori de la Bucuresti, BET, este performerul regiunii, cu un avans de circa 63% de-a lungul anului, ieri atingand aproape 4.700 de puncte, in timp ce indicele ungar BUX a reusit sa se aprecieze cu 60% in 2009, pana la peste 20.500 de puncte.
Cresteri moderate au inregistrat indicii burselor bulgara (SOFIX) si ceha (PX), cu circa 17,5%, respectiv 21,8%. Totodata, indicele bursei de la Varsovia, WIG 20, a ajuns la peste 2.300 de puncte spre finalul lunii decembrie, consemnand un avans de 24%.

Monedele si-au revenit pe final de an

Monedele din Europa Centrala si de Est au avut parte la inceputul lui 2009 de o depreciere substantiala in raport cu euro, reusind insa sa recupereze in ultimele luni mare parte din declin. Daca leul intra in 2009 la un curs de schimb de circa 4,03 lei/euro, sfarsitul lui ianuarie si inceputul lui februarie au adus un maxim istoric pentru moneda noastra, de peste 4,35 unitati/euro. Desi unii analisti apreciau ca leul ar putea atinge chiar nivelul de 4,5 unitati/euro la final de an, moneda unica europeana se tranzactiona ieri pentru 4,22 lei. Forintul a marcat un declin anual de 3,4%, dupa ce in perioada februarie-martie depasise cotatia de 316 forinti/euro. Marti, un euro se tranzactiona pentru 276,5 forinti. Zlotul polonez a cunoscut o depreciere moderata, de doar 0,6% fata de euro. La polul opus, coroana ceha a reusit sa avanseze in 2009 cu 1,5% in raport cu euro.