Optimism de la seful Comisiei Nationale de Prognoza: Economia ar putea creste cu peste 1,3% anul viitor. Industria va fi motorul. Cum comentati? - GALERIE FOTO

Autor: Izabela Badarau 22.12.2009

Romania ar putea incheia anul cu o scadere economica mai mica de 7%, iar anul viitor cresterea ar putea fi chiar mai mare de 1,3%, spune Ion Ghizdeanu, presedintele Comisiei Nationale de Prognoza (CNP), intr-un interviu acordat ZF.



"Declinul din industrie nu este atat de pronuntat pe cat ne asteptam. Prin urmare, scaderea economica ar putea fi chiar mai mica de 7%. Sub forma de interval, se va situa intre 6,5 si 7,3%. Industria va avea o scadere de 4%, fata de de 7,3%, cat estimam anterior, in timp ce agricultura va avea o scadere de 2%, fata de 7% estimarea initiala, potrivit cifrelor revizuite", spune Ghizdeanu, 57 de ani, caruia ii revine de aproape zece ani cea mai grea sarcina: proiectia in viitor a economiei romanesti.
Functia de presedinte al institutiei are rang de secretar de stat, iar salariul sau lunar este de aproximativ 5.000 de lei (1.200 de euro).

Rasturnare de situatie

CNP estima cu cateva luni in urma ca anul viitor constructiile vor creste, iar industria va scadea. In prognoza revizuita, industria este asteptata sa inregistreze o crestere, iar constructiile sa scada in 2010.
Cu un avans de 3% al sectorului industrial anul viitor, PIB-ul ar putea avea o crestere mai mare de 1,3%, cat este estimarea oficiala a FMI si a Guvernului, spune Ghizdeanu.
"2010 va fi un an dificil, dar nu va fi mai prost decat 2009, va fi aproximativ la fel. Asta arata cresterea economica de 1% - ca ne situam pe panta de redresare, dar vom creste incet, incet."
Prognoza de toamna a institutiei era ceva mai pesimista si indica o evolutie a PIB-ului de -7,7% anul acesta si o crestere economica de 0,5% in 2010. Mergand si mai in urma, in primavara, institutia prognoza o scadere de 4% a economiei anul acesta, dupa ce cu sase luni in urma afisase o crestere de 6% pentru anul 2009. Astfel, prognozele macroeconomice in perioade de maxima incertitudine la nivel global par a fi mai degraba un joc de noroc.
"Criza duce la incertitudine. A fost un an dificil si pentru noi, cercetatorii. Apar variabile care nu sunt incluse in model. In orice caz, prognozele noastre de la inceputul anului erau corelate cu cele ale Comisiei Europene, care indicau o crestere de 2% pentru Romania in anul 2009."
Trecerea de la optimism la pesimism si iar la optimism nu apartine doar romanilor.
"Faptul ca in august FMI spunea ca nu e posibil ca Romania sa aiba o scadere economica mai mica de 8%, iar acum sunt de acord ca vom incheia in jur de -7%, arata ca s-au luat niste masuri de Guvern si ca economia tarilor partenere din Europa a inceput sa-si revina", spune seful Prognozei. Economia tarilor din UE ramane insa o necunoscuta. "Nu exista in acest moment o certitudine ca s-a terminat criza in UE."
Ghizdeanu spune ca o abatere in prognoza de 3 - 5% este normala. In legatura cu diferenta atat de mare dintre estimarile initiale si realizarile in anul de criza 2009, Ghizdeanu motiveaza ca a fost o exceptie.

"Dar, de exemplu, la indicatorii de pret si curs de schimb nu am avut abateri anul acesta", puncteaza seful Prognozei. CNP colaboreaza cu BNR in estimarea celor doi indicatori.
In conditiile unei cresteri economice de peste 2% anul viitor, ar putea aparea presiuni privind rata inflatiei pe intreg anul 2010. In caz contrar, inflamarea inflatiei nu este o amenintare, considera Ghizdeanu.

"FMI nu este ingaduitor, este realist"
Seful Comisiei Nationale de Prognoza ar vrea sa includa in analiza si indicatori bugetari (deficitul public, veniturile si cheltuielile publice), fapt care ar creste bonitatea modelelor de prognoza.
Daca in proiectiile CNP ar fi incluse si indicatori bugetari, responsabilizarea Guvernului in respectarea tintelor de deficit ar fi mai probabila.
Intrebat de ce FMI este atat de ingaduitor cu deficitul bugetar al Romaniei, Ghizdeanu spune: "FMI nu este ingaduitor, este realist. Este un obiectiv foarte dificil sa scazi cheltuielile", spune Ghizdeanu.
Viitorul Guvern are sarcina unei restructurari bugetare masive anul viitor, pana la un deficit acceptat de 5,7% din PIB, adica 6,9 miliarde de euro, o treime din depozitele populatiei la banci in luna octombrie.
"Noi am redus cheltuielile salariale cu 30% anul acesta", spune Ghizdeanu, referindu-se la institutia pe care o conduce.