Romanii vor avea puterea sa se schimbe si de data aceasta

Autor: Sorin Pâslaru 23.12.2009

2009 va ramane mult timp in memorie. Si nu neaparat pentru ca a naruit parca peste noapte un drum care abia se ivea ca iesire din tranzitie, ci pentru ca a dat lovituri unor convingeri.
Dupa ce Occidentul a intervenit cu mii de miliarde de euro din bani publici pentru a sustine banci si asiguratori care altfel s-ar fi prabusit, multi isi pot pune intrebari asupra functionarii mecanismelor economiei de piata.
Dar capitalismul nu inseamna numai aceasta puternica tehnostructura - top managerii care nu mai depind de actionari ci de ei insisi, care conduc giganti a caror cadere este insuportabila pentru economie -, ci vanzatorul de hot-dog de la coltul strazii, crescatorul de vaci care se trezeste la patru dimineata, actuarul care lucreaza 12 ore pe zi pentru a scoate cea mai buna polita de asigurare.
Inseamna competitie si inovatie, inseamna cerere care merge dupa produsele ieftine si de calitate.
Fara convingerea ca este pe un drum bun, societatea nu poate merge mai departe. Oamenii pot accepta o zi, un an, un deceniu: bun, asta e situatia, este o cadere, dar au nevoie sa vada o directie, sa vada malul celalalt.
Oamenii pregatiti si dedicati vor gasi cai de iesire. Pacat de cei zece ani pierduti pentru majoritatea populatiei, anii 1990-2000, cand am mers inainte si inapoi, cand nimic nu a iesit incat totul a trebuit sa fie luat de la capat.
De efortul acelor ani de inflatie, devalorizare si putere de cumparare minima, in care vietile a milioane de romani au fost intoarse pe dos, este bine sa ne aducem acum aminte intr-un an de cumpana ca 2009.
Socul acestei crize a fost atat de mare incat a stricat aniversarea celor 20 de ani de libertate.
Dar are aceasta tara resurse sa depaseasca situatia? Daca ne uitam la exemplul Poloniei care a reusit sa ramana oarecum insularizata, protejata de valul scaderilor - unele brutale, de razboi, din tarile letone - vedem ca se poate.
Ce are Polonia si nu are Romania? Are in primul rand un capital privat autohton puternic, care creeaza oferta pentru consumul local. Pana cand Romania nu va gasi o cale sa lege consumul urban de productia rurala altfel decat prin porcul carat in portbagaj, nu va putea sa creasca media bunastarii.
Deficitul de organizare este urias. Cand presedintele vorbea de modernizarea statului, oamenii stateau zeci de ore in nameti prin tara. Poate ar fi de inteles pe viscol, dar cum sa mai explici ca la trei zile de cand ninsoarea s-a oprit, kilometrul zero al Bucurestiului este inecat in zapada?
Mii de angajati sunt in cumpana in aceste zile in Romania. Managerii lor le spun ca produc o marfa care nu are destula cautare. Guvernul, Banca Nationala, bancile - cine este deasupra lor - nu sunt in stare sa relanseze cererea in economie. Companiile la randul lor nu stiu sa-si reorganizeze oferta astfel incat sa aiba cerere.
Nimeni nu intelege parca cel mai simplu lucru: traversam o perioada de scadere a cererii, iar pana nu o vom relansa intr-un fel sau altul economia nu poate reporni.
Exista riscul ca oamenii pusi in astfel de situatii sa creada despre ei insisi ca nu si-au facut treaba. Poate nici ei nu au avut destule idei, n-au lucrat suficient sau poate au cerut prea multe resurse.
Dar solutia este la ei. Asa cum managerii i-au cautat si i-au platit pentru ceea ce stiu sa faca, ei vor trebui sa fie atat de buni incat sa fie iar vanati si managerii care le spun acum: marfa voastra nu are cautare - sa ii cheme inapoi. Cand Nokia a decis sa nu mai faca cizme de cauciuc, ci telefoane mobile, nu a fost usor.
Si companiile, si oamenii vor invata sa se adapteze la noua cerere. Si chiar o vor inventa daca nu exista. Poate ca cea mai buna lectie a celor 20 de ani de tranzitie este ca romanii stiu si sunt dispusi sa invete, chiar la 40 de ani. Milioane si-au luat viata in maini si au plecat in Vest, alte milioane au invatat acasa noile limbi straine cerute pe piata, sa lucreze cu computerul, sa-si faca o firma, sa fie manageri.
Romanii vor avea puterea sa se schimbe si de data aceasta. Alta sansa nu au.
Sorin Paslaru este redactorul-sef al ZF