CARTEA DE ECONOMIE/ Consumul de dragul consumului
Autor:
Ziarul de Duminica
05.01.2010
Thorstein Veblen
Teoria clasei de
lux
Editura Publica
Traducere de Smaranda Nistor.
Prefata de Crenguta Nicolae.
Teoria clasei de lux de
Thorstein Veblen este a patra carte din "Co-lectia de economie", un
proiect realizat in parteneriat cu Business Magazin si sustinut de OTP
Bank - o selectie de carti
"clasice" despre principiile de functionare a
economiei.
Munca este bratara de aur, se
spune. Dar nu e greu sa vezi ca unii muncesc, iar altii doar poarta
bratara. Despre cei din urma Veblen vorbeste in Teoria clasei de
lux: despre cei care isi fac o slujba din a nu munci. O viata
fara griji, in care principalul scop este acela de a pierde vremea.
Dar nu oricum, ci cât mai spectaculos. De aici si consumerismul,
caruia Veblen i-a dat potrivitul nume de "consum ostentativ".
Hainele, hrana, arta, chiar si partenerul de viata sunt semne ale
bunastarii si ele trebuie sa fie cât mai batatoare la ochi. Se da o
lupta intre clasa industriala, al carei motor este instinctul
artizan, si clasa de lux, dominata de instinctul de prada - altfel
spus, intre cei care fac si cei care isi aroga dreptul de
proprietate. Iar cei din urma, ne spune Veblen, sunt mult mai
adaptati pentru supravietuire.
Depasind cu mult economia
politica, Teoria clasei de lux, publicata in 1899, si-a
intrecut cu mult si propriul timp, fiind azi o lectura absolut
obligatorie.
"Veblen ignora convingerea
curenta ca, in principiu, o carte de teorie economica si una de
teorie a culturii nu pot avea prea multe lucruri in comun. Sau ca,
daca au, atunci ar trebui probabil ca intâlnirea lor sa produca o
abordare militanta - in cazul de fata, o lunga demascare a viciilor
burgheziei si a exceselor societatii de consum. Veblen nu propune
insa revolutii anticonsumiste; tot ce face e sa descopere si sa
eticheteze realitatea, cu stilul lui ne-american de a scrie."
(Crenguta Nicolae, redactor sef adjunct, Business
Magazin)
"Veblen satirizeaza consumul de
dragul consumului, in care nu se aplica legea utilitatii marginale
si unde singurul scop al consumului este acela de a epata, de a
parveni sau de a confirma un anume statut social. O carte scrisa in
1899 in America este foarte actuala pentru România anului 2009,
pentru ca la acel nivel de capitalism primitiv ne gasim astazi in
economiile emergente. smecherii cu masini sport rosii si
pitipoancele cu aspiratii, capitalistii imbogatiti de stat,
cafenelele din Dorobanti, vilele din Pipera si tricourile cu un
crocodil pe piept - iata tot atâtea simboluri ale capitalismului
românesc si ale elitei economice de la noi, pe care le veti
vizualiza cu ochii mintii citind cartea lui Veblen, desi scrisa
intr-un alt timp si spatiu. Peste tot insa clasa de lux, oriunde si
oricând, a dat societatii mai putin decât a luat de la ea." (Liviu
Voinea, Director Executiv, Grupul de Economie
Aplicata)
Thorstein Veblen (1857 -
1929) este unul dintre cei mai cunoscuti sociologi si economisti
americani, el numarându-se printre intemeietorii curentului
institutionalist in stiintele sociale. In cultura americana,
contributia lui este si una filologica: nascut intr-o familie de
norvegieni stabiliti in SUA, cititor impatimit, a tradus câteva
saga in engleza. A studiat filozofie la University of John Hopkins,
unde l-a avut ca profesor pe cunoscutul semiolog si filozof
american Charles S. Peirce. In 1884 si-a sustinut doctoratul la
Yale. Isi incepe târziu cariera academica, dupa sapte ani petrecuti
la ferma parintilor,
in Minnesota. In 1892 preda la University of Chicago, apoi la Stanford si la University of Missouri. Convins ca economia face parte din cadrul mai larg al disciplinelor ce au in centru studiul omului, Veblen introduce in stiintele sociale contributia darwinismului, dar si a pragmatismului, aducând astfel la zi analiza economica, pe care o vede in strânsa legatura cu antropologia, sociologia, filozofia si istoria. Teoretician neortodox, protestatar, a devenit cunoscut si apreciat mult mai târziu. Ideile lui sunt expuse inca din prima sa carte, care e si cea mai cunoscuta, Teoria clasei de lux (1899).
in Minnesota. In 1892 preda la University of Chicago, apoi la Stanford si la University of Missouri. Convins ca economia face parte din cadrul mai larg al disciplinelor ce au in centru studiul omului, Veblen introduce in stiintele sociale contributia darwinismului, dar si a pragmatismului, aducând astfel la zi analiza economica, pe care o vede in strânsa legatura cu antropologia, sociologia, filozofia si istoria. Teoretician neortodox, protestatar, a devenit cunoscut si apreciat mult mai târziu. Ideile lui sunt expuse inca din prima sa carte, care e si cea mai cunoscuta, Teoria clasei de lux (1899).
A mai scris "The Theory of Business Enterprise", "The Instinct of Workmanship and the State of the Industrial Arts", "The Higher Learning in America".