Piata valutara a scazut anul trecut cu 112 miliarde de euro, cat tot PIB-ul tarii

Autor: Liviu Chiru 05.01.2010

Atat tranzactiile comerciale, cat si cele ale clientilor de retail si ale jucatorilor speculativi au scazut anul trecut.



Dealerii de la Bucuresti au facut anul trecut tranzactii valutare de aproape 353 de miliarde de euro, reprezentand circa de trei ori valoarea anticipata a Produsului Intern Brut (PIB) realizat.

Volumul tranzactionat pe piata valutara interbancara anul trecut este insa cu 24% mai mic decat cel din 2008, inregistrandu-se practic o revenire la nivelul din 2007. Spre comparatie, rulajul pe piata valutara este de circa patru ori mai mare decat totalul activelor din sistemul bancar, care ar trebui sa se apropie de 85 de miliarde de euro la sfarsitul lui 2009.

Scaderea pietei a venit in contextul unei volatilitati reduse, care a taiat apetitul jucatorilor speculativi pentru tranzactionare, pe de o parte, peste care s-au suprapus diminuarea afacerilor importatorilor si exportatorilor, dar si prabusirea creditarii in valuta. In anii cand creditul in valuta crestea sustinut, clientii schimbau euro obtinuti in lei pentru cheltuieli, alimentand astfel volumele pe piata valutara.

"Procentul de descrestere a pietei este normal, avand in vedere scaderea comertului international - exporturi si, mai ales, importuri. Piata valutara a fost afectata si de prezenta mai scazuta a jucatorilor institutionali - hedge funds si jucatori off-shore - care luau pozitii pe piata romaneasca, fiind incurajati de volatilitatea crescuta din 2008. Scaderea volatilitatii din 2009 a dus la reducerea semnificativa a volumelor provenite de la aceasta categorie de jucatori", spune Cosmin Bucur, directorul Trezoreriei RBS Bank Romania. Desi pe medie euro a urcat cu 15% fata de 2008, pana la 4,24 lei, volatilitatea cursului a fost destul de scazuta. Exceptand prima parte a lunii ianuarie, in 2009 euro a fluctuat intre 4,1 si 4,3 lei, fata de 3,5-4 lei in 2008.

Tranzactiile totale derulate pe piata valutara anul trecut au fost de peste cinci ori mai mari decat suma cumulata a exporturilor si importurilor realizate de firmele locale, care reflecta volumele clientilor comerciali. Potrivit datelor Institutului National de Statistica, pe primele zece luni din 2009 exporturile au totalizat 23,9 miliarde de euro, in scadere cu 18% fata de perioada similara din 2008, iar importurile au ajuns la 31,7 miliarde de euro, in scadere cu aproape 36%. Extrapoland, pe intregul an 2009 comertul cu exteriorul s-ar putea ridica la aproximativ 65 de miliarde de euro, ceea ce inseamna doar putin peste 18% din volumul total tranzactionat pe piata valutara. In 2008, ponderea comertului cu exteriorul, de 90 mld. euro, in totalul tranzactiilor valutare fusese de 19%, in conditiile in care volumul pietei s-a ridicat atunci la un maxim istoric de aproape 465 de miliarde de euro.

"A treia componenta a fost diminuarea creditarii in valuta a segmentului de retail. Acordandu-se mai putine credite in valuta, automat sumele tranzactionate au scazut. Au ramas in mare parte doar sumele tranzactionate pentru plasamente individuale sau plata ratelor", spune Bucur.

Datele BNR arata ca in primele unsprezece luni din 2009 creditul in valuta (exprimat in euro) a inregistrat o usoara contractie, respectiv sumele noi acordate de banci ca imprumuturi au fost mai mici decat rambursarile facute de clienti.

Dealerii spun ca marjele de castig ale bancilor la tranzactiile valutare difera in functie de tipul clientelei deservite. Astfel, bancile care lucreaza preponderent cu clienti de retail, care au o putere de negociere mai mica, pot aplica marje mai mari, care ajung la 2-3 bani pentru fiecare euro tranzactionat. La polul opus, bancile care lucreaza cu corporatii puternice coboara cu marjele la 0,2-1 ban pe tranzactie.  Asteptarile jucatorilor pentru 2010 sunt moderate, avand in vedere ca economia da doar semne timide de revenire.

"Perspectivele pentru 2010 sunt deocamdata mixte. Din punctul de vedere al pietelor financiare, nu exclud sa mai vedem o sadere a volumelor tranzactionate, dar in niciun caz una accentuata, probabil vom fi undeva intre plus/minus 5%. Oricum, o scadere in prima parte a anului ar fi compensata de o revenire in semestrul al doilea", spune Bucur.