INTERVIU/ Peter Derer: „Solicitarile imense de spatiu au surprins administratia locala total nepregatita”
Autor:
Stelian Turlea
06.01.2010
Prof. dr. arh. Peter Derer,
presedintele Uniunii Arhitectilor din Romania, sustine de multa
vreme ca, pentru uratirea Bucurestilor (dar si a altor orase), de
vina este administratia, adica oamenii pe care noi ii alegem.
Arhitectii isi fac bine meseria, dar nu ei, ci edilii sunt cei care
decid, in general in functie de interese ce contravin
colectivitatii. "Este responsabilitatea bucurestenilor sa decida
daca Bucurestii vechi merita sau nu pastrati." Cu alte cuvinte,
domnia-sa a spus acelasi lucru si Ziarului de
Duminica.
- Domnule Peter Derer,
ce e nou in sectorul constructiilor?
- Sectorul constructiilor,
inclusiv proiectarea de urbanism si arhitectura, a fost in ultimii
ani unul dintre cele mai dinamice componente ale economiei
românesti. Institutul National de Statistica a publicat cifre
privind fondurile investite, randamentul acestora (cu profituri de
pâna la 300 la suta) si productia realizata. Anul 2007 a fost un
an-record al investitiilor, productiei si profiturilor in
constructii si sectoarele conexe.
Boom-ul constructiv iesit din
comun s-a dovedit a fi cu dus si intors. Asa-numitii dezvoltatori
au fost atrasi nu numai de ieftinatatea fortei de munca, dar si de
imperfectiunile legale. Reglementarile urbanistice laxe (nepermise
in tarile de origine), coruptia ori ignoranta administratiei locale
au creat conditii pentru exploatarea maximala a terenurilor, de
regula in dauna intereselor generale ori individuale.
- E rau ca s-a construit
mult?
- Toate ar fi fost bune daca
concretizarea pe teren a recordurilor amintite nu ar fi avut si
efecte perverse si anume degradarea peisajului urban si rural.
Desfigurarea localitatilor si a teritoriului implica dificultati de
constatare si masurare, afectând in final confortul de viata. Pe
de-o parte, apar disfunctionalitati, vecinatati inadecvate, abuzuri
spatiale, iar pe de alta parte, intervin agresiuni
vizuale.
Procesul, mocnit pâna la
descentralizarea eliberarii autorizatiilor de construire, a luat
avant dupa 2001, atât in tara, cât mai ales in Bucuresti. In
Capitala miza imobiliara, ca urmare a sanselor de specula, a fost
infinit mai mare. Solicitarile imense de spatiu (atât din punct de
vedere cantitativ, cât si calitativ) au surprins administratia
locala total nepregatita: consilii generale dezinteresate, lipsa
unei strategii, incalcarea PUG-lui etc.
- Cum de nu s-a facut nimic
pentru oprirea acestui dezastru?
- Ecou al nemultumirilor
crescânde ale populatiei, organizatiile neguvernamentale s-au
implicat treptat in criticarea a ceea ce au numit "dezastrul
urbanistic" (nu numai din Bucuresti). S-au implicat in demers si
asociatiile profesionale ale arhitectilor (mai putin ale
urbanistilor). Din pacate, implicarea a fost lipsita de
credibilitate din cauza PUZ-urilor derogatorii produse si a
complicitatii unor membri cu speculatorii imobiliari.
- Ati lansat o publicatie
trimestriala, "Observatorul urban". Cu ce scop?
- In acest context, dupa
incercari nefinalizate in Alianta Nationala a Uniunilor de Creatie,
s-a constituit pe lânga UAR un "Observator Urban". Principalul
obiectiv este de a monitoriza productia de arhitectura, constructii
si urbanism, cu intentia de a contribui la reducerea derapajelor si
la cresterea calitatii acesteia. Rezultatele monitorizarii sunt
facute publice printr-un buletin informativ si pe
internet.
- Ati ajuns la vreo
concluzie in legatura cu desfigurarea peisajului
urban?
- Din constatarile provizorii
(datorate unei prea scurte perioade de observare) se pot schita
câteva concluzii. Ocolirea sau coruperea legilor si regulilor s-a
repercutat asupra drepturilor generale de folosire a spatiului, a
afectat mediul (prin demolari, defrisari, consum de energie,
productie de deseuri etc.), dar si prin exploatarea suplimentara a
resurselor de materiale de constructii.
Dar, probabil, efectul cel mai grav consta in desfigurarea peisajului urban si rural. Urâtirea a destule locuri, disparitia multor martori ai istoriei, afectarea atmosferei caracteristice sunt de natura sa reduca sansele de crestere a industriei turistice. Este si cazul Capitalei, in opozitie cu trendul din alte tari, unde aceasta relativ recenta ramura a economiei are o contributie importanta la PIB.