Cine este femeia care are pe mana 4,2 mld. euro, fondurile europene pentru resurse umane

Autor: Adelina Mihai 11.01.2010

Cristina Iova, 45 de ani, director general in cadrul AMPOSDRU, autoritatea de management care gestioneaza fondurile europene pentru resurse umane, are poate una dintre cele mai grele misiuni pe care le poate avea un functionar public roman: coordoneaza un buget de 4,2 miliarde de euro, fondurile europene pentru resurse umane pe care le are la dispozitie Romania pana in 2013.

Fondurile europene pentru HR sunt considerate a fi "gura de oxigen" de care au nevoie companiile pentru a traversa perioada de declin economic si pentru a reincepe angajarile. Din 260 mil. euro, cat a avut Romania la dispozitie pentru anul 2007, doar 70 mil. euro au intrat efectiv in buzunarele beneficiarilor. Cum se explica rata scazuta de absorbtie?

Beneficiarii proiectelor finantate din fonduri europene nu citesc si nu inteleg foarte bine legislatia, si de aceea sunt adesea nemultumiti de birocratie si de perioada de timp care trebuie sa treaca pana primesc efectiv banii, a declarat intr-un interviu acordat ZF Cristina Iova, director general al autoritatii de management care gestioneaza fondurile europene pentru resurse umane.

"Cred ca romanului ii lipseste in primul rand rabdarea. Fondurile europene sunt fonduri care sunt guvernate de niste reguli financiare foarte stricte, care sunt stabilite in regulamentele comunitare", spune ea.

In cazul Programului Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU), alocarea financiara se poate face in perioada 2007- 2013, insa etapele in care banii pot fi cheltuiti sunt diferite, pentru ca un beneficiar care a primit aprobare pentru un proiect in 2007 poate chelui banii pana in 2010.

"Practic, noi nu am tras inca linie cu Comisia Europeana nici macar pentru finantarile din 2007, iar in aceeasi situatie se afla si cele 12 state care s-au integrat in Uniunea Europeana in cele doua valuri succesive", mai spune Iova.

In opinia sa, Romania are nevoie de o perioada destul de indelungata ca sa recupereze decalajele de dezvoltare economica si sociala fata de ceilalti membri mai vechi ai Uniunii Europene, care prin Fondul Social European (FSE) ajuta statele aflate in situatia Romaniei.

A lucrat numai la stat

Absolventa a Facultatii de planificare si cibernetica economica din cadrul Academiei de Studii Economice (ASE) din Bucuresti, cu un masterat la Universitatea din Bucuresti in domeniul politicilor publice si administratie publica, Iova a primit in toamna anului trecut titlul de doctor in economie. Tema tezei de doctorat, sustinuta tot in cadrul ASE, s-a referit la politicile ocupationale in Romania in contextul integrarii in Uniunea Europeana.

Cristina Iova a lucrat intotdeauna la stat, la inceputul carierei specializandu-se in politicile de pensii si protectie sociala (1992). Patru ani mai tarziu, a venit la Ministerul Muncii, unde a lucrat initial in cadrul Directiei Generale de Munca si Protectie Sociala, pozitie pe care a stat pana in 2005. In acelasi timp, in intervalul 2001 - 2005 a fost director in cadrul Directiei de contractare pe fonduri Phare pentru dezvoltarea resurselor umane.

"Am ajuns director in cadrul AMPOSDRU dupa ce am dat examen pentru aceasta functie publica de conducere, conform legilor care se aplica functionarilor publici. Nu aveam contracandidat, nimeni altcineva nu s-a prezentat la examen pentru ca este un post foarte greu, care cere o experienta indelungata. In cazul meu insa, aceasta oportunitate a venit ca o continuare fireasca a ceea ce faceam pana atunci", isi aminteste Iova, care initial a primit interimatul functiei pe care o detine in prezent.

Cei 52 de angajati ai autoritatii de management care gestioneaza programul de alocare a fondurilor europene sunt functionari publici care primesc salarii de la bugetul de stat si castiga bonusuri finantate din fonduri europene, care se acorda celor care se ocupa de gestionarea fondurilor comunitare.

"Salariile sunt destul de mici la raspunderea pe care o avem, acesta este si motivul pentru care multa lume pleaca din sistem."

Potrivit informatiilor furnizate de reprezentantii Ministerului Muncii la solicitarea ZF, angajatii AMPOSDRU au un salariu mediu brut de peste 3.200 de lei (760 de euro) pe luna.

Nu se poate vorbi inca de o rata de absorbtie a fondurilor europene

Romanii stau foarte bine in ceea ce priveste depunerea de proiecte pentru finantare, acest lucru facand parte din specificul Fondului Social European. In 2008 si 2009 s-au depus un numar de peste 5.200 de proiecte pentru obtinerea de fonduri pentru resurse umane. Pentru cei doi ani, alocarea financiara disponibila pentru Romania este de 2,5 miliarde de euro. Insa proiectele contractate si incheiate efectiv sunt cele care pot aduce o estimare realista a gradului de absorbtie.

"Toata lumea vorbeste de rata de absorbtie. La Comisia Europeana se considera ca exista o rata de absorbtie atunci cand se cunosc sumele cheltuite de beneficiari, rambursate de catre autoritatea de management, abia dupa ce au fost transmise declaratiile de cheltuieli la Comisie, care a trimis banii. Este un proces simplu in esenta, dar multi se grabesc si nu inteleg."

Pana acum, singurii bani care au intrat in tara din aceste fonduri sunt platile efectuate pentru rambursari si prefinantari, care au totalizat aproximativ 70 de milioane de euro. De acesti bani au beneficiat numai cei care au castigat proiectele depuse in 2007, intrucat evaluarile pentru proiectele depuse anul trecut nu s-au incheiat inca. Maximul sumei care poate fi absorbita de beneficiarii proiectelor din 2007 este de 260 de milioane de euro, anul acesta fiind ultimul in care se pot atrage restul banilor.

Ea a mai precizat ca nu se poate vorbi inca ce o rata de absorbtie, iar un calcul ar putea fi facut abia la trei ani dupa ce primele proiecte au fost contractate.

"Putem sa facem socoteli despre cati bani a absorbit Romania din fonduri europene pentru resurse umane abia la sfarsitul lui 2010. De-abia atunci putem incepe sa discutam rapiditatea cu care reusim sa cheltuim banii comunitari pentru resurse umane."

Nici de tentative de frauda din partea beneficiarilor nu se poate vorbi inca. "In general, durata unui proiect la noi este de 2-3 ani, iar intr-un an vin banii pentru o cerere sau maximum doua de rambursare. Cred ca este destul de devreme sa vorbim de fraude."

Spre exemplu, un proiect de tip grant (cu o finantare de maximum 500.000 de euro) castigat de o firma privata este monitorizat pe o perioada de trei ani, si daca se constata ca acea companie a facut profit in urma activitatilor derulate cu bani europeni, trebuie sa returneze toti banii inapoi.

"Lumea nu citeste cu atentie regulamentele. Daca un furnizor de formare profesionala se acrediteaza in timpul derularii programului finantat din fonduri europene si cere taxa de la participanti, ne da toti banii inapoi."

Controlul din punctul de vedere al auditului de la o perioada de rambursare la alta a devenit mai strict si exista destul de multe limite impuse de legislatie.

De exemplu, un beneficiar nu are voie sa-si cumpere masina pe bani europeni decat in leasing, iar valoarea totala a achizitiilor nu trebuie sa depaseasca 10% din valoarea proiectului. "Am intrat in UE cand s-a strans surubul cel mai tare, cand au fost cele mai stricte reguli si n-am beneficiat de flexibilitati. Nu se mai pot face exagerarile pe care le-au facut beneficiarii din alte tari."

In Italia, de exemplu, un beneficiar al fondurilor europene a folosit banii pentru a-si achizitiona un Ferrari si 55 de masini de lux, a scris presa internationala.

Era normal ca institutiile statului sa castige cele mai multe proiecte

Institutiile publice au semnat cele mai multe contracte pentru proiectele finantate din fondurile europene pentru HR, cu 254 de proiecte castigate. Mai putine proiecte au semnat companiile private, care au castigat numai 85 de proiecte, majoritatea cu finantari de tip grant (cu o valoare maxima de 500.000 de euro).

"A fost si normal ca in primul an institutiile statului sa scrie proiecte mai repede si mai usor, pentru ca au fost cele care au contractat si foarte multe fonduri de preaderare."

De remarcat insa este ca 98% din proiectele castigate de beneficiari sunt implementate prin parteneriate cu alte societati de consultanta sau cu partnerii sociali.

"Proiectele sunt de diversitate mare si trebuie sa te asociezi cu parteneri care au diferite competente in implementare."

Sfaturi pentru beneficiari

Fiecare beneficiar trebuie sa se asigure ca are in echipa de implementare a proiectului un grup de experti care sa citeasca cu atentie si sa inteleaga legislatia, dar mai ales sa isi dea seama ca aceste reguli se aplica in toate cele 27 de state membre.

"Benficiarii tot timpul simt nevoia sa obtina o aprobare de la noi, pentru ca nu au stiut cum sa interpreteze unele spete. Nu s-a inteles foarte clar ca echipa de implementare, formata in general dintr-un manager de proiect, un contabil, un auditor si un expert juridic, ar trebui sa cunoasca toate regulamentele."

Iova a mai precizat ca trebuie accelerata implementarea proiectelor, pentru ca banii se cheltuie cu un ritm foarte scazut la beneficiari.

"Banii nu sunt utilizati si ei (beneficiarii - n.red.) nu executa bugetele proiectelor. Aproape toti vin la solicitare de decalare, fac tot felul de modificari in proiecte, isi schimba echipa de implementare, isi schimba activitatile, ceea ce dovedeste ca planificarea activitatilor nu a fost foarte buna inca de la inceput."

Peste 61% din beneficiari se confrunta cu intarzieri serioase in activitatile proiectului, acesta fiind unul dintre rezultatele monitorizarilor si vizitele la sediile beneficiarilor pe care le-au facut in acest an reprezentantii AMPOSDRU.

Cum a ajuns Romania sa aiba 4,2 mld. euro pentru dezvoltarea resurselor umane?

"Fiecare tara negociaza un pachet financiar, o anvelopa financiara pentru tot ceea ce inseamna fonduri comunitare, inclusiv cele pentru agricultura. Modul in care se aloca aceste fonduri pe programe operationale este la optiunea statului membru, este un proces de negociere interna la nivelul Guvernului. Nu de la Comisie ni s-au repartizat niste sume pentru resurse umane, ci noi am primit un pachet financiar si

l-am divizat in functie de nevoi."

La negocierea intrarii in UE in 2007, Romania a primit un pachet financiar in valoare de 30 mld. euro, din care 16,9 mld. euro sunt fonduri structurale si de coeziune, in care sunt incluse si finantarile pentru dezvoltarea resurselor umane. Pentru stabilirea sumei, se iau in considerare indicatori precum valoarea PIB-ului pe cap de locuitor, populatia tarii si nivelul de dezvoltare pe regiuni ale statului.

Romania se aseamana cu Polonia si cu Portugalia in ceea ce priveste obtinerea fondurilor europene pentru resurse umane. De altfel, avem o rata de succes a proiectelor de 50%, peste media europeana, care este de 33%.

"Portugalia a fost o tara saraca, cu o rata foarte mare a somajului, dar care s-a descurcat foarte bine cu fondurile europene pentru HR, dupa un inceput destul de dureros".

Cariera