Cine castiga si cine pierde din desfiintarea AVAS?

Executivul ia in calcul incetarea activitatii Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) si trecerea portofoliului institutiei fie in subordinea Oficiului Participatiilor Statului si Privatizarii in Industrie (OPSPI), fie direct in subordinea Ministerului Economiei prin infiintarea unui nou departament, au declarat surse guvernamentale, citate de Mediafax.

Cele doua variante au fost discutate intr-o sedinta de guvern de saptamana trecuta. Purtatorul de cuvant al Executivului, Ioana Muntean, a confirmat ca procesul de restructurare a agentiilor guvernamentale continua si ca in acest context poate fi discutata inclusiv restructurarea AVAS. "O eventuala procedura in acest sens va fi decisa in Guvern", a declarat ea.

AVAS a fost infiintata in 2004 prin fuziunea dintre Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare si Autoritatea pentru Privatizare (APAPS), principalele atributii ale institutiei fiind privatizarea societatilor de stat, monitorizarea postprivatizare si valorificarea creantelor statului. La sfarsitul lui 2008, AVAS avea in portofoliu 923 de societati comerciale cu un capital social de 16,2 mld. lei, din care 7,2 mld. lei erau particiapatii ale statului.

In 2008, institutia a avut venituri totale de 1,05 mld. lei, aproape o cincime fiind reprezentata de incasarile din valorificarea creantelor. Incasarile institutiei au fost insa mai mici anul trecut pe fondul ratarii mai multor obiective anuntate sau asumate, precum privatizarea Avioane Craiova. Sumele stranse de AVAS merg la bugetul de stat si au o destinatie stricta: stingerea datoriei publice interne.

Mircea Ursache, fost presedinte al AVAS, spune ca dupa restructurare este foarte probabil ca veniturile institutiei sa fie directionate catre alte cheltuieli ale statului avand in vedere veniturile in scadere la bugetul public.

O asemenea masura ar avea un impact negativ la nivel economic in conditiile in care scaderea datoriei publice asigura un rating de tara mai bun si implicit o incredere mai mare din partea investitorilor straini, apreciaza el.

Ursache spune ca AVAS a fost creata la inceput pentru a functiona pe o perioada determinata, iar incetarea activitatii acesteia nu reprezinta o surpriza. El apreciaza, totusi, ca nici momentul ales si nici solutiile avute in vedere nu sunt cele mai potrivite.

"Creantele administrate de AVAS nu sunt purtatoare de penalitati si majorari, ceea ce constituie un mare avantaj intr-o perioada de criza. Din acest punct de vedere trecerea debitelor in administratea altei entitati este o decizie inoportuna", a spus fostul sef al AVAS. AVAS mai are in prezent circa 34.000 de debitori din cei 72.000 pe care i-a preluat initial. Totodata, AVAS monitorizeaza postprivatizare circa 10.000 de contracte, multe dintre ele avand termene finale cuprinse in intervalul 2015-2020. Activitatea de monitorizare postprivatizare ar putea fi trecuta in subordinea OPSPI, institutie aflata in subordinea Ministerului Economiei.