Cine sunt castigatorii si perdantii celui mai bun an pentru fondurile mutuale

Anul 2009 a fost anul extremelor pentru piata fondurilor mutuale, care a atins un nivel record de 3,35 mld. lei (800 mil. euro), marcand astfel o crestere de 256% a activelor.

Cele cinci fonduri monetare au fost de departe castigatorii anului trecut, ajungand sa detina peste 54% din activele pietei, iar fondurile de obligatiuni, in numar de noua, au avut si ele cresteri consistente, detinand la finele anului o cota de piata de 22%.

Fondurile monetare au strans de la investitori peste 1,3 mld. lei, in timp ce in fondurile de obligatiuni au intrat 431 mil. lei. Asta in conditiile in care investitorii s-au orientat preponderent catre investitii cu grad de risc scazut, speriati inca de prabusirea din 2008 a Bursei, iar dobanzile bancare si cele la titluri de stat si obligatiuni au fost destul de mari incat sa ofere randamente de doua cifre.

Cel mai mare randament al unui fond monetar a fost anul trecut de 15,5%, in cazul BCR Monetar, iar cel mai mic a fost de 11,9% la Bancpost Plus. Pe segmentul fondurilor de obligatiuni, cel mai performant a fost BRD Concerto, cu o crestere de 17,8%, in timp ce fondul Tezaur, administrat de Aviva Investors, a crescut cu 7,3%, conform statisticilor Asociatiei Administratorilor de Fonduri (AAF).

La polul opus, fondurile de actiuni si cele diversificate au reusit sa atraga extrem de putini bani de la investitori si au supravietuit mai ales datorita cresterii puternice a Bursei de Valori Bucuresti, care le-a permis sa afiseze randamente de pana la 101%.

Numarul fondurilor de actiuni a scazut de la 11 la 9, ca urmare a reducerii de catre unii administratori a expunerilor pe piata de capital, iar investitiile nete au fost de 26,6 mil. lei. Activele fondurilor de actiuni au crescut insa cu 115%, datorita cresterii portofoliilor de actiuni. Fondul Active Dinamic a oferit cel mai mare randament, de 101%, in timp ce Omninvest a crescut cu 16,4%.

La nivelul fondurilor diversificate, intrarile nete au fost de 15 mil. lei, randamentele situandu-se intre 9,1%, la Fortuna Clasic, si 34%, la Raiffeisen Benefit.

Fondurile care nu respecta criteriile de clasificare la una dintre cele patru categorii au fost trecute la categoria "alte fonduri".

La nivelul administratorilor, castigatorii au fost mai ales administratorii bancari, care au utilizat retelele extinse de care dispun in teritoriu bancile-mama pentru a-si vinde fondurile. Astfel, Erste Asset Management, care opereaza prin reteaua BCR, si-a consolidat pozitia de lider, ajungand sa administreze active de peste 1,5 mld. lei (360 mil. euro), iar Raiffeisen Asset Management, parte a Raiffeisen Bank, a inregistrat o crestere a cotei de piata de la 8% la 30%, depasind nivelul de 1 mld. lei.

De cealalta parte, administratorii independenti, care administreaza mai putine fonduri si au la dispozitie putine canale de vanzare a acestora, au pierdut mult teren, luptandu-se sa supravietuiasca prin produse de nisa.