Ce urme a lasat criza in constructii: Una din cinci companii a intrat in insolventa si 70.000 de oameni au ramas fara serviciu
Piata constructiilor a scazut in 2009 cu circa 17%, pana la 11,9 miliarde de euro, potrivit datelor Asociatiei Romane a Antreprenorilor din Constructii (ARACO), confirmate si de Institutul National de Statistica (INS), care a anuntat ca volumul lucrarilor de constructii in serie bruta a scazut cu 16,7% in primele 11 luni din 2009, comparativ cu perioada similara a anului precedent.
In plus, s-a schimbat ponderea investitiilor realizate de sectorul privat. Daca in 2008 70% din lucrari erau realizate de sectorul privat si restul de 30% erau cele din sectorul public, in 2009 statul a avut o pondere de 55 - 60% din valoarea lucrarilor.
"Este un regres de 16 - 17% al pietei constructiilor, dupa o crestere de 26% in anul precedent. Ne asteptam la o scadere mai puternica, insa chiar si asa este dublu fata de scaderea PIB-ului", afirma Laurentiu Plosceanu, presedintele Asociatiei Romane a Antreprenorilor din Constructii (ARACO).
Pe primele 11 luni din 2009 au intrat in insolventa 19.500 de companii, majoritatea mici si mijlocii, care au ca obiect principal de activitate constructiile, si unele dintre ele chiar in faliment. In aceste conditii, potrivit estimarilor din piata, una din cinci companii de constructii a intrat in insolventa in 2009.
"La aceste cifre se adauga faptul ca 70.000 de angajati au disparut din industrie in 2009. Este un pret economico-social semnificativ platit de sectorul constructiilor din cauza crizei, si din pacate nu putem vorbi de o atenuare a acestei tendinte. Prognozele pe termen scurt nu sunt foarte bune, avand in vedere ca exista destul de multe semne de intrebare in ceea ce priveste modul in care va fi asigurata finantarea si organizarea licitatiilor pentru noi proiecte."
Romania este in competitie cu Serbia, Croatia si Albania
Plosceanu afirma ca investitorii straini care s-au retras anul trecut de pe piata imobiliara si a constructiilor nu se vor intoarce prea curand, pana cand statul nu va face un cadru economic mai atractiv.
Romania concureaza deja cu alte state din regiune pentru atragerea capitalului strain precum Serbia, Croatia sau Albania, care se afla intr-o continua dezvoltare.
"Capitalul strain s-a retras si nu va mai veni daca statul nu va face un cadru economic mai atractiv, mai ales pentru proiectele in parteneriat public-privat. Doar finantarile publice nu vor reusi sa sustina piata constructiilor. In scurt timp vom iesi din zona de dinamism economic si interesul investitorilor se va muta catre tari care se pregatesc de aderarea la UE precum Croatia sau Serbia, dar si catre Albania sau Muntenegru", sustine Plosceanu.
Reprezentantii ARACO sustin ca in 2010, in cel mai optimist caz, piata de constructii va stagna la nivelul anului trecut, iar intr-o varianta realista va urma o contractie de 8-9%.
"Nu simtim ca institutiile statului vor sprijini constructiile, care la fel ca sectorul auto ar trebui sa primeasca ajutoare de stat, pentru ca aduc valoare adaugata in economie. In plus ritmul absorbtiei fondurilor europene este in continuare foarte scazut", explica Plosceanu, care considera ca este greu de spus daca declinul sectorului constructiilor va putea fi evitat in 2010.
El da exemplul anului trecut, cand statul a prevazut la formarea primului buget circa 10 miliarde de euro pentru investitii, din care abia au fost cheltuite putin peste 6 miliarde de euro.
"Guvernul nu difera semnificativ de cel de anul trecut, iar daca si anul acesta vom avea experienta nerealizarii investitiilor, este clar ca tendinta de declin in sector se va regasi. Mai mult decat atat, semnalele care vin de la companii, mai ales in partea a doua a anului trecut, sunt ca nu poti sa reduci personalul intr-o proportionalitate directa cu modul in care iti scade businessul si ne asteptam ca firmele sa aiba din nou probleme in 2010", explica presedintele ARACO.
Numarul angajatilor din constructii a scazut anul trecut cu circa 16,5%, pana la 350.000 de salariati, in timp ce salariul minim a ramas la nivelul de 650 de lei, dupa ce in anii precedenti inregistra cresteri semnificative datorita crizei de forta de munca calificata. Nivelul salariatilor disponibilizati ar fi putut sa fie mult mai mare daca firmele de constructii nu ar fi pastrat angajatii-cheie ca sa poata participa in continuare la licitatii.
"Unu-doua contracte mai consistente pot schimba semnificativ evolutia cifrei de afaceri, insa odata ce au fost pierduti oamenii este foarte greu sa fie adusi inapoi. A fost un efort concertat al firmelor pentru a mentine angajatii in activitate, cu diverse politici adoptate la nivel de firma: lucru de patru zile pe saptamana, program redus, concediu fara salariu", afirma Plosceanu.