Dacian Ciolos propune distributia de plati directe numai pentru terenul lucrat; Romania poate pierde 400 mil. euro

Distributia platilor directe la hectar si in functie de ceea ce produce terenul respectiv si nu numai in functie de suprafata acestuia, cum este in prezent, este cea mai importanta initiativa pentru Romania pe care a anuntat-o la sfarsitul saptamanii trecute Dacian Ciolos, care a fost votat dupa audieri in Parlamentul European pentru pozitia de comisar european pentru agricultura.
Dacian Ciolos a vorbit vineri la audieri despre echilibrarea nivelului platilor directe, dar si despre o distributie a acestora pe baze realiste, despre volatilitatea preturilor la produsele agricole, despre dezvoltare rurala sau despre asigurarea nevoilor locale de catre micii agricultori. Ciolos a fost aplaudat la sfarsitul audierii, iar Financial Times i-a dat patru puncte din cinci pentru prestanta sa.
Pusa in aplicare, strategia lui Ciolos de Politica Agricola Comuna (PAC) ar putea influenta puternic situatia fermierilor locali, daca agricultura ar fi depolitizata si restructurata la nivel intern, in urmatorii 3 ani.
Chestionat de catre Comisia de agricultura in legatura cu Pilonul I al PAC, cel al subventiilor, Ciolos a spus ca nu este adeptul eliminarii platilor directe la hectar. El a vorbit despre o echilibrare a platilor directe, pentru ca ulterior aceste ajutoare sa fie distribuite in functie de rezultatele fermelor.
"Platile directe si-au dovedit viabilitatea si au un rol in mentinerea stabilitatii veniturilor agricultorilor. Va trebui sa vedem modul si criteriile de distribuire a lor si sa le punem pe baze realiste. Avem nevoie de o mai buna echitate intre agricultori. Cred ca va trebui sa avem o abordare uniforma la nivelul UE, pentru ca avem doua sisteme - pe ferma, in statele vechi, si la hectar, in noile state membre. Este nevoie de un mecanism unic, dar care sa tina cont de situatia specifica si sa asigure echitate", a declarat in cadrul audierilor Ciolos.
Fermierii romani primesc, din 2007, subventii directe la hectar din partea UE, nivelul acestora urcand anual de la 50 de euro, cat a fost acum trei ani, la 71 de euro in 2009, chiar daca terenul avut in proprietate sau arenda este lucrat sau lasat parloaga.
Peste 3,5 mil. ha de teren agricol sunt nelucrate in Romania, ceea ce inseamna ca din subventiile totale (de la UE si bugetul de stat) la hectar de 1,1 mld. euro pentru 2009, 400 de milioane au intrat in buzunarele proprietarilor care nu si-au cultivat terenurile, ceea ce inseama ca au luat drumul unor investitii in cu totul alte domenii decat agricultura sau in consum.
"O distributie a subventiilor in functie de performanta ar insemna trecerea de la ceea ce inseamna agricultura de subzistenta la agricultura bazata pe productie de piata. Romania a ramas pe agricultura primara, dar trebuie sa mai facem inca un pas spre prelucrarea produselor de baza, pentru a le putea aduce in piata", crede Adrian Radulescu, presedintele Ligii Asociatiilor Producatorilor Agricoli (LAPAR), care spune insa ca schimbarile vin din interior, chiar daca autoritatile locale tin cont de PAC.
In ceea ce priveste dezvoltarea rurala, micile exploatatii, care reprezinta o parte importanta a numarului total de exploatatii din noile state membre, au facut subiectul audierii lui Ciolos, acesta precizand ca "avem nevoie de modernizarea lor".
"Putem face mai accesibile fondurile din pilonul II pentru modernizarea lor pentru a face produse sigure si putem dezvolta oportunitatile oferite de pietele locale. Ele nu trebuie sa se adreseze neaparat exportului. In tara mea exista o mare cerere pentru produse specifice, traditionale si cred ca in aceasta directie trebuie sa se orienteze. Si prin pilonul I, prin platile directe, prin modul in care tindem sa echilibram platile intre agricultori si state membre se pot gasi solutii", a spus Ciolos, care a punctat in diferite randuri faptul ca deocamdata nivelul subventiilor in Romania este de aproape trei ori mai mic decat in tari precum Franta sau Germania.
Astfel, Ciolos sugereaza fermierilor sa infiinteze mici ferme cu business integrat (productie-unitati de procesare), care sa asigure nevoile locale, o solutie fiind nisa produselor traditionale. "Nu trebuie sa mai privim agricultura ca o solutie de existenta, ci ca pe o afacere care sa aduca profit", spune Radulescu.
Ajutoare pentru zonele defavorizate, subiect atins vineri de Ciolos, ar putea ajuta Romania, mai ales ca in ultimii ani fenomenul de seceta este din ce in ce mai intens. " Un mecanism, un fond de garantare care sa asigure finantarea micilor agricultori poate fi o solutie. In masura posibilului, dupa 2013, sa largim aria de manevra pentru regiunile defavorizate, pentru a putea valorifica mai bine un anumit potential local", a afirmat Dacian Ciolos.
Problema Romaniei este ca nu a gasit deocamdata forme de sprijin care sa suplineasca ajutoarele de stat valabile pana in 2009, mai ales ca fermierii nu mai primesc subventia la energia pentru pomparea apei, de exemplu. "Sudul si sud-estul Romaniei se confrunta cu perioade mari de seceta, iar hidrantul de apa ar trebui adus la terenul lucrat cum este adus stalpul de energie. Cred ca 30%-40% din apa care se duce in mare ar trebui folosita pentru irigatii. Toate ajutoarele si mai ales efectele lor trebuie insa urmarite pana jos, la nivel de judete", este de parere Culita Tarata, administratorul TCE 3 Brazi, cea mai mare companie din Romania din punct de vedere al suprafetei exploatate, circa 60.000 de hectare.