Companiile mari reincep sa ceara credite, anunta presedintele UniCredit Tiriac Bank. Cum comentati?

In prima jumatate a anului nu se va intampla mare lucru pe piata bancara de retail, insa pe sectorul companiilor mari cererea de credite va incepe sa creasca, alaturi de sectorul public, anticipeaza Rasvan Radu.

"Deja se simte ca exista un suflu nou la unele companii pentru ca s-a facut diferentierea intre jucatori: cei care ies din criza intr-o forma mai buna vor sa se intareasca si au posibilitatea sa profite de slabiciunile competitorilor."

Radu afirma ca si diferentierea intre banci este in curs, iar aceasta se vede pe piata creditului unde concurenta pentru finantarea firmelor bune este mai mica.

"Au inceput sa apara clienti care vin sa solicite credite de la competitori ai bancii de la care se finantau in mod traditional pentru ca pe piata s-au conturat perceptii in privinta bancilor care finanteaza in continuare si altele care sunt in expectativa. Aceasta tendinta se va propaga in prima parte a acestui an si va deveni din ce in ce mai evidenta. Si cum retailul va mai intarzia cu relansarea, cred ca vor avansa mai repede bancile care sunt puternice pe zona clientilor corporate."

Pe de alta parte, bancherul afirma ca mentinerea de catre BNR a unor reglementari severe in privinta evaluarii clientilor si a constituirii provizioanelor pentru pierderi din credite afecteaza piata creditului si perceptia bancilor straine.

"Reglementarile BNR au efect negativ atat asupra capacitatii efective a bancilor de a da credite, cat si asupra disponibilitatii acestora pentru a creste creditarea. Mare parte din circumspectia bancilor vine din cauza ca ratingurile clientilor au scazut mult fata de perioada de dinaintea crizei si in astfel de conditii BNR impune constituirea unor provizioane foarte costisitoare cu atat mai mult cu cat colateralul nu mai acopera creditul solicitat din cauza deprecierii activelor", explica Radu, care in aproape doua decenii de cand activeaza in sistem a lucrat la BCR, Raiffeisen si acum la UniCredit.

El spune ca in ultima perioada nu au mai avansat discutiile cu BNR in privinta relaxarii reglementarilor de provizionare.

"Sunt foarte multe discutii si presiuni in grupurile straine prezente in Romania pentru a face un arbitraj de reglementare, adica sa fie mutate credite neperformante la subsidiare din tari unde cerintele de provizionare nu sunt atat de mari. Si asa vom ajunge ca dupa ce inainte de criza nu aveam o situatie clara asupra finantarilor pentru ca se ajunsese la export de credite pentru evitarea restrictiilor BNR, acum nu vom avea o imagine corecta asupra creditelor neperformante, a soliditatii bancilor si a expunerilor pe clienti neviabili, ceea ce va fi un fenomen negativ."

Steven van Groningen, presedintele Raiffeisen Bank si vicepresedinte al ARB, sustine ca in cazul clientilor care reiau plata ratelor dupa restructurarea unui credit, banca nu ii poate reclasifica la un rating mai bun, iar provizionul foarte mare constituit la momentul intreruperii platii trebuie mentinut pana la sfarsit, ceea ce implica un cost substantial.

"La persoanele fizice, dupa reglementarile contabile internationale daca un client continua sa plateasca la trei luni dupa restructurare, atunci creditul poate fi considerat curent si nu mai este nevoie de provizion. Discutiile cu BNR continua, dar cred ca ar fi cel mai simplu sa adoptam regulile internationale."

Aprecierea leului, doar un fenomen pe piata valutara

Seful UniCredit spune ca marile firme straine vor fi in continuare interesate sa se pozitioneze cat mai bine in Romania si in regiune pentru ca Europa de Est - desi poate fi influentata de evolutiile economice negative din Grecia, este privita de investitori drept o zona care ofera oportunitati de crestere mai bune in momentul in care isi revine.

Odata cu instalarea noului guvern si cu aprobarea bugetului in Parlament in parametrii ceruti de FMI, Radu considera ca in exterior s-au acumulat destule perspective pozitive asupra Romaniei. Insa desi increderea incepe sa se manifeste, bancherul afirma ca intarirea leului in raport cu euro si scaderea dobanzilor reprezinta doar fenomene pe piata valutara si pe cea monetara atat timp cat cererea de credite nu creste.

"Singurul impact pozitiv in economie ar fi determinat de scaderea dobanzilor la lei, insa efectul este mic pentru ca partea cea mai mare a creditarii este in euro."

Radu admite ca aprecierea leului macar usureaza efortul rambursarii pentru clientii cu credite in euro, insa in acelasi timp remarca faptul ca aceasta tendinta scumpeste exporturile, iar Romania urmareste, in principiu, sa iasa din criza in primul rand pe seama cresterii exporturilor in masura in care isi revin pietele din Vest.

"Nu cred ca pe termen scurt va creste consumul. Revenirea acestuia va fi o consecinta a cresterii economice, nu invers, iar cel mai bun motor al cresterii economice sunt exporturile. Este important ca dobanzile la euro sa ramana scazute", a conchis Rasvan Radu.