Topul investitiilor in malluri. Vezi cat au costat cele mai scumpe malluri din Romania. GALERIE FOTO

Autor: Cristi Moga 19.01.2010

Cele mai costisitoare zece centre comerciale realizate in ultimii trei ani au implicat investitii de aproape 1,5 miliarde de euro. Cele mai mari zece fabrici au costat 1,8 miliarde de euro, arata o analiza a ZF.



Ford la Craiova, Renault la Mioveni si Titu sau Nokia la Cluj sunt printre putinele companii care au echilibrat in ultimii ani balanta dintre investitiile in productie si cele in comert - centre comerciale - domeniu care a explodat in urma cu trei ani de cand se construiesc proiecte de peste 100 de milioane de euro.

Sase dintre cele mai costisitoare zece centre comerciale realizate in ultimii ani se afla in Bucuresti, acestea fiind spatii destinate cumparaturilor si distractiei (cinematografe, locuri de joaca pentru copii, patinoar etc.).

Principala contributie in economie a acestor proiecte este legata de faptul ca ofera spatiu de desfacere producatorilor din textile sau industria alimentara (hipermarketurile) si genereaza sute sau chiar mii de locuri de munca pentru angajatii magazinelor sau personalul administrativ.

In ceea ce priveste productia insa, in ultimii trei ani marile investitii s-au concentrat in industria auto, prelucrarea lemnului si constructii - domenii care, exceptand investitia realizata de Nokia si de furnizori la Jucu, judetul Cluj - sunt singurele care au reusit sa atraga investitii mai mari de 100 de milioane de euro.

In industrie toate investitiile semnificative au fost realizate de companii cu actionariat strain, in timp ce pe piata centrelor comerciale Gabriel Popoviciu si Iulian Dascalu s-au luptat cu marii dezvoltatori internationali, construind malluri in Bucuresti, Timisoara si Cluj. Una dintre cele mai mari investitii realizate in ultimii ani a fost legata tot de industria constructiilor, grupul elvetian Holcim, cu afaceri in industria cimentului, finalizand o investitie de peste 250 de milioane de euro in localitatea Campulung Muscel (Arges), unde a fost construit cel mai mare cuptor din Europa de Est, cu o capacitate de productie de ciment de circa 2 milioane de tone pe an.

In ceea ce priveste industria auto, cea mai importanta investitie finalizata in ultimii trei ani a fost cea realizata de Ford la Craiova, unde compania americana a inceput anul trecut productia la modelul Transit Connect, dupa o investitie de circa 250 de milioane de euro.

Spre comparatie, AFI Europe a finalizat tot la sfarsitul anului trecut cel mai mare mall de pe piata locala - Cotroceni Park din Bucuresti - in care a investit 300 de milioane de euro. In timp ce dezvoltatorii imobiliari au inceput sa amortizeze investitia inca din primele luni de functionare, mizand pe venituri anuale din chirii de peste 30 de milioane de euro, Ford a produs anul trecut la Craiova doar cate 15 automobile pe zi, al caror pret se ridica la circa 14.000 de euro per unitate.

Producatorul auto estimeaza ca va creste dupa 2012 productia fabricii de la Craiova la circa 300.000 de unitati anual, volum care ar putea duce incasarile companiei peste pragul de trei miliarde de euro. Pentru aceasta insa programul investitional al companiei trebuie sa continue pentru cresterea capacitatii de productie, iar piata auto sa-si reia cresterea dupa un an dezastruos cel putin pe plan local.

Un alt domeniu care a atras investitii semnificative in ultimii ani este industria lemnului, unde marii jucatori au mizat sute de milioane de euro in capacitati de prelucrare. Astfel, doar trei dintre cele mai mari investitii realizate in ultimii ani au implicat un aport financiar de 525 de milioane de euro din partea companiilor Egger, Kronospan si Holzindustrie.

Daca in ceea ce priveste investitiile in centre comerciale companiile aleg orasele mari, in care puterea de cumparare a locuitorilor este ridicata, in industrie "vedetele" s-au numit Jucu, Titu, Mioveni, Calarasi sau Radauti, orasul din nordul Moldovei, cu o populatie de 30.000 de locuitori, atragand in ultimii ani doua investitii semnificative in fabrici de prelucrare a lemnului, cu o valoare cumulata de 325 de milioane de euro.

"Din punct de vedere al dezvoltarii imobiliare, riscul atasat constructiei este similar pentru un mall sau o dezvoltare de tip industrial. Preferinta pentru prima categorie se datoreaza randamentului superior al proiectelor de retail, fata de cele industriale", apreciaza Cristian Ustinescu, investment director al firmei de consultanta imobiliara DTZ Echinox.

El apreciaza ca piata s-a dezvoltat in ultimii ani mai mult in directia serviciilor decat a productiei, acesta fiind principalul motiv pentru care investitiile s-au concentrat spre malluri.

"In ceea ce priveste rationamentul de business care sta in spatele deciziei de a initia o afacere in servicii in locul uneia in productie, aceasta este consecinta ultimilor cinci ani, in care piata a favorizat mai mult comertul si serviciile", mai spune Ustinescu.

In urmatorii ani insa investitiile in centre comerciale vor trece pe o panta descendenta, tinand cont ca piata a inceput sa se satureze in multe orase, iar chiriile au fost ajustate puternic.

Bancile nu au mai acordat in ultima perioada finantari pentru proiecte de mari dimensiuni, astfel ca la ora actuala in constructie sunt doar cinci-sase proiecte semnificative.

"In perioada urmatoare cred ca va fi mai usor de obtinut finantare pentru proiectele care necesita o investitie mai mica (10-15 milioane de euro). Majoritatea bancilor vor sa-si asume riscuri cat mai mici, motiv pentru care cel mai probabil se vor orienta spre proiecte de mici dimensiuni, in timp ce in cazul proiectelor mari in perioada urmatoare vom asista la credite sindicalizate", apreciaza Georgiana Andrei, head of retail department in cadrul Colliers International.

La nivel de proiect mai sunt o serie de malluri de mari dimensiuni, in special in Bucuresti, blocate in momentul de fata din lipsa finantarii. Printre acestea se numara mega-dezvoltarile ParkLake Plaza (Titan) sau Dambovita Center (Casa Radio) din Bucuresti, a caror finalizare nu este posibila la ora actuala mai devreme de 2013-2014.

Pe parcursul anului trecut, cel mai greu al economiei din ultimii ani, ambele domenii au avut de suferit. Astfel, in timp ce chiriile in centre comerciale au scazut cu 20-30% sau chiar mai mult in anumite proiecte, pe fondul scaderii vanzarilor, cifra de afaceri in industrie a scazut cu 15,7% in primele 11 luni ale anului, potrivit datelor Institutului National de Statistica.

In Romania au fost construite in ultimii cinci ani mai mult de 50 de centre comerciale moderne, care au implicat investitii cumulate de 2,5 miliarde de euro. Cei mai mari proprietari de centre comerciale din Romania sunt omul de afaceri Iulian Dascalu, care detine patru proiecte Iulius Mall, fondul de investitii austriac Immoeast (trei malluri) sau compania Globe Trade Center cu trei centre Galleria.

O buna parte dintre companiile care au investit in centre comerciale intentionau sa vanda proiectele in momentul finalizarii, profiturile obtinute din astfel de afaceri realizate in perioada 2006-2008 ridicandu-se in unele cazuri la 100% din valoarea investitiei.

De mai bine de un an si jumatate, insa, un singur centru comercial a mai fost tranzactionat pe piata locala - European Retail Park din Braila - iar pretul de 63 de milioane de euro a adus un profit mult mai mic dezvoltatorilor.

Multi insa nu au reusit sa vanda, astfel ca sunt nevoiti in aceasta perioada sa administreze proiectele si din banii obtinuti din chirii sa achite creditele contractate pentru constructie si sa spere ca mai raman cu ceva.