MISTERELE CUVINTELOR/ Statul infigaret
Autor:
Alexandru Ciolan
20.01.2010
In engleza, substantivul "welfare" are doua
sensuri principale: primul, cel vechi, originar, de "bunastare"
(well-being), iar al doilea, relativ recent, datând de la inceputul
secolului XX, de "ajutor social", "asistenta sociala".
Sintagma "welfare state", "statul bunastarii", a
fost creata in Marea Britanie in timpul celui de-al Doilea Razboi
Mondial, pentru a contrasta, propagandistic, cu "warfare state",
"statul razboinic" al Germaniei care declansase conflagratia.
Plasata in acest context istoric, redarea
sintagmei engleze "welfare state" (cu accentul pus pe primul sens
al lui "welfare") prin romanescul "statul bunastarii", spaniolul
"Estado del bienestar" sau italianul "stato del benessere" nu
produce confuzii.
Aplicate politicilor economice postbelice din
Occidentul Europei (politici de sorginte keynesiana, care atribuiau
statului un rol activ si hotarâtor in stimularea economiei),
sintagmele isi mai pastreaza, partial, adecvarea. Un citat precum
cel ce urmeaza nu produce confuzii: "Masinaria statului bunastarii
produce un imens aparat administrativ in incercarea de subordonare
a economicului de catre politic" (Adev. 1 V 09). Din clipa, insa,
in care "statul bunastarii" vrea sa desemneze si statul protector
de tip social-democrat, "welfare state" (cu accentul pus pe cel
de-al doilea sens al lui "welfare") ar trebui redat prin alte
sintagme, mai sugestive. O fraza precum "(S)tatul bunastarii
devine «o familie fortata» care inlocuieste familia traditionala ca
furnizor de asigurare sociala" (ZF 17 I 08) ar deveni mult mai
clara daca am inlocui "statul bunastarii" cu "statul social".
(Pentru a evita bataile de cap ale unei traduceri adecvate, sunt
autori care folosesc strutocamila "statul welfare", monstruozitate
româno-engleza, cu "statul" tradus si "welfare" lasat la
latitudinea cititorului, care se presupune ca este avizat:
"(S)statul welfare care a fost construit pe ruinele celui de-al
Doilea Razboi Mondial si care a prosperat in perioada anilor
'50-'60 (...) nu a putut rezista mai mult de trei decenii", Sfera
pol. 133 / III 09.)
"Statul social" (sp. "Estado social", it. "stato
sociale") traduce germ. "Sozialstaat", cu radacini in politicile
lui Otto von Bismarck (foto 1) menite a anihila social-democratia
emergenta utilizându-i armele si indepartând-o de muncitori.
Cancelarul de fier, aristocrat, conservator, a introdus pensia de
batrânete si asigurarile de sanatate si de accidente. "Statul
social imaginat dupa al doilea razboi (...) in care cei loviti de
soarta sunt sprijiniti cu generozitate in numele «solidaritatii
sociale» - este in impas. Statul social se tine cu bani grei -
obtinuti din taxe si impozite, intotdeauna mari." (ZF 22 X 02).
Statul social este, asadar, statul protector si in planul
securitatii individuale si colective, si in plan economic, si in
plan social, este statul-tatuc care are grija de toti fiii sai.
(Sintagma "stat social" poate desemna si statul-jucator, motor al
progresului economic, traducând engl. "welfare state", dar
echivalarea nu este cea mai fericita, pentru ca poate produce
confuzii. In fraza "Statul social (Welfare State) si-a capatat,
prin lucrarile lui Keynes (foto 2), o justificare economica" -
nraducanu.wordpress.com 9 II 09, "statul bunastarii", adica statul
generator de prosperitate prin progresul economic ar fi fost,
poate, mai clar si mai fericit folosit.)
Din lumea anglo-germana a statului bunastarii si
a statului social, sa ne mutam spre cea galo-romanica a
"statului-providenta" sau, intr-o varianta mai rara, "statul
providential". Sintagma "stat-providenta" pare a fi fost nascocita
in 1864 de politicianul francez Emile Ollivier (foto 3), pentru a
lua peste picior pretentiile statului republican si secularizat de
a inlocui solidaritatea traditionala (familia, comunitatea,
meseria-profesia) cu una nationala prezidata de statul care-si
inchipuia ca poate corecta, prin rigoare rationala, imperfectiunile
Providentei. In prezent, francezii echivaleaza "statul-providenta"
cu englezescul "welfare state", admitând continutul anglo-saxon dar
pastrând, cu o cocoseasca mândrie galica, ambalajul lingvistic
propriu. In româna actuala, traducerea sintagmei frantuzesti
"statul-providenta" poate fi aplicata chiar si... realitatii
suedeze: "Reinfeldt a reorientat dreapta spre centru si i-a
asigurat pe suedezi ca va imbunatati statul-providenta, nu il va
anihila" (Z. de Iasi, 19 IX 06).
"Statul asistential" ("Ce s-a intâmplat insa cu
miliardarii care dovedeau cândva ca visul american e mai important
decât statul asistential?", ziare.com 3 X 09) pare a traduce it.
"stato assistenziale", sinonim cu "stato sociale", in care putem
banui a se ascunde acelasi mecanism depistat in cazul francezei:
imbracarea unui continut anglo-saxon (sau general-european) cu un
vesmânt fonetic autohton.
Engl. "nanny-state", sintagma peiorativa care
desemneaza statul interventionist, excesiv in dorinta de a proteja
inclusiv domenii in care ar trebui sa prevaleze optiunea
individuala, a fost creat de britanicul Iain Macleod, intr-un
editorial din "The Spectator" din 3 dec. 1965. "Statul-dadaca" este
echivalarea preferata de prietenii nostri Ovidiu Hurduzeu si Mircea
Platon pentru a evidentia conotatiile negative dobândite de
"welfare state": "(R)eagan nu si-a tinut promisiunea de a dezmembra
«statul-dadaca»..." (ZD 04 IX 09, interviu cu Paul Gottfried,
reprodus in vol. "Miscarea conservatoare", Ed. Logos, 2009).
Stat al bunastarii, stat social, stat welfare,
stat-providenta, stat asistential, stat-dadaca - forme sau forma de
stat care "prin definitie fabrica saraci, pentru ca moara puterii
lui sa aiba ce macina" (Obs.cult. 1 VII 03). Fereste-ne, Doamne, ca
am avut destul parte!
Exemplificari si datari pentru sensurile si
cuvintele noi din acest articol veti gasi in editia a treia a DCR
(Dictionarul de Cuvinte Recente), aflat in pregatire la Editura
Logos.
ALEXANDRU CIOLAN (n. 1952, Bucuresti). Filolog (absolvent de spaniola-romana al Universitatii Bucuresti). Profesor navetist (Alexandria, Teleorman, 1977-78), corector, apoi redactor-traducator la revista "Lumea" (1978-83), redactor la Editura Politica si ulterior la Editura Humanitas (1983-1991), editor si administrator al Editurii Logos (din 1992). Traducator si publicist. Zona de interes principala: lexicologia, lexicografia. Preferinte muzicale: Buena Vista Social Club, Elis Regina, Chavela Vargas, Liviu Vasilica, Maria Lataretu, Faramita Lambru, Dire Straits. Pasiuni: gatitul si conservele de casa. Dorinte: sa aiba nepoti.