Ce vrea (si ce nu vrea) FMI de la noi

Zilele trecute, intr-un ziar, am vazut un titlu ce parea extras din presa anilor '90: "Vin bani de la FMI"… Va mai amintiti? Intre 1990 si 1995, cand accesul Romaniei pe pietele internationale de capital era inca blocat, aveam nevoie ca de aer de bani de la FMI. Iar cand banii nu veneau - si nu veneau ori de cate ori un criteriu sau mai multe, dintre cele prevazute in acorduri, nu erau indeplinite - tara traia adevarate drame: se taiau importuri vitale, vapoarele cu pacura nu descarcau, leul slabea vizibil fata de dolar pe piata valutara.

Acum sunt alte vremuri. Acordul, semnat in primavara lui 2009, cu o durata de desfasurare de doi ani, are si el un caracter diferit. De fapt, Acordul de acum nu mai este semnat numai cu FMI. Este un contract multilateral, in care sunt implicate Comisia Europeana, FMI si Banca Mondiala. Ce primim noi? Desigur, un sprijin financiar direct si un mesaj de incredere dat investitorilor straini. Ce ni se cere? Sa dovedim ca suntem hotarati sa asiguram, la noi acasa, o buna functionare a motorului economic. Prin urmare, sa aratam ca stim ce avem de facut ca sa invingem criza, sa obtinem stabilitate interna, sa devenim competitivi.

In Acord, Fondul Monetar International are un dublu rol: de creditor direct si de examinator. Expertiza de examinator o face in nume propriu, dar si in numele Comisiei Europene si al Bancii Mondiale. Desigur, banii sunt importanti, dar criteriile de performanta sunt si mai importante. Faptul ca pe negociatorii FMI ii intereseaza ce ponderi ocupa, in PIB-ul Romanei, deficitul bugetar si deficitul balantei de plati, cum functioneaza piata valutara si monetara, ce masuri sunt intreprinse pentru a fi reduse pierderile din economie si pentru continuarea dezinflatiei, ne face si pe noi sa dam mai multa importanta acestor indicatori. Si cum din informatiile de pana acum se pare ca am trecut si examenul din sesiunea de iarna a anului 2010, avem sanse mari sa primim si banii.

De bani avem nevoie imediat. Dar performantele produc efecte pentru mult timp. Indeosebi prin combinarea optima a politicilor monetara, fiscala, salariala si de restructurare, prevazuta expres in acordurile cu Uniunea Europeana, FMI si Banca Nationala. Si inca un "amanunt", de asemenea important: economia nu va putea scapa din corsetul actualei crize pana cand nu va fi refacut macar partial circuitul intern al banilor; si, mai cu seama, pana cand bancile nu vor da drumul la credite. Pana atunci, aici, in Romania, nici companiile nu vor avea banii necesari pentru a impulsiona afacerile, nici populatia nu va avea cu ce sa plateasca un consum care sa impulsioneze cresterea.

Delegatia Uniunii Europene, FMI si Bancii Mondiale, aflata la Bucuresti, a incheiat deja negocierile cu Guvernul si cu Banca Nationala. Cele doua transe, de la FMI, ambele insumand 2,3 miliarde de euro, vor sosi in Romania in februarie. Pana atunci, se cade sa fie risipita o confuzie. Nota data Romaniei a depins de bugetul general consolidat - deficit, nivel al cheltuielilor, nivel al arieratelor, performante fiscale; de activitatea bancara - capitalizare adecvat, lichiditate pe pietele financiare; de rezerva valutara a BNR; si de masuri legislative. Un set de criterii sanctionatorii. Si care, cu o singura exceptie - arieratele interne - sunt indeplinite. Dar nu a depins in niciun fel de rata inflatiei, cum am citit in cateva ziare.

Criteriul dinamicii preturilor de consum, in aceasta faza, a fost… in afara concursului. De altfel, potrivit Memorandumului Tehnic de Intelegere, parte integranta a Acordului cu FMI, criteriul in cauza are in vedere prognoza inflatiei (si nu tinta) plus un interval de depasire de un punct procentual. Ceea ce inseamna ca prognoza de 4,5 la suta, plus marja de un punct procentual insumeaza 5,5 la suta. In dreptul acestui criteriu delegatia a scris "Indeplinit".

Caci rata inflatiei in 2009 a fost sub 5,5 la suta. De numai 4,7 la suta.

Dar si in cazul in care am fi depasit 5,5 la suta, tot nu ar fi urmat sanctiuni. Delegatia FMI, fata in fata cu conducerea BNR, ar fi pus la punct un program de actiune rapida pentru indeplinirea acestui criteriu. De retinut ca acum, in Uniunea Europeana, formal FMI-ul nu este pentru noi altceva decat este pentru Franta, Germania sau Suedia. Numai ca noi, fata de tarile amintite, dincolo de urgentele impuse de criza, ne confruntam si cu nenumarate probleme adunate timp de multi ani si inca nerezolvate.

Continuarea miercurea viitoare