TRADUCERI/ Basmul, de la Seherezada pana in zilele noastre

Salman Rushdie este unul dintre cei mai cunoscuti scriitori contemporani, autor al "Versetelor satanice", roman care i‑a adus pre­miul Whitbread, o nominalizare la premiul Booker si o condam­nare la moarte a carei amenintare inca mai staruie asupra sa. Stabilit in Marea Britanie, a continuat sa scrie in ciuda amenintarilor si iata ca, in urma cu doi ani, a publicat o noua carte, "Seducatoarea din Florenta", tradusa deja in romaneste de Editura Polirom.

Romanul este o elegie inchinata frumusetii si, in acelasi timp, o meditatie asupra naturii si a modului in care functioneaza puterea. Avand in centrul povestii o misterioasa si seducatoare femeie - printesa, vrajitoare si sclava -, povestea imbina epoci istorice si spatii culturale diametral opuse, purtandu‑ne din Florenta lui Machiavelli si a familiei de Medici in opulenta Indie a mogulilor din perioada de glorie marcata de domnia lui Akbar.

"<<Seducatoarea din Florenta>> este o conversatie continua, revelatoare, cu cititorii, despre lumea noastra si despre locul nostru in ea. Este o poveste romantica si, in acelasi timp, tragica, despre felul in care suntem sfasiati intre culturi si vremuri disparate, fara sa ne simtim nicaieri acasa." (New Statesman) "Noul roman al lui Salman Rushdie este ca o sala a oglinzilor de balci. Distorsioneaza si creeaza aparitii si, mai ales, precum acele oglinzi care sunt portaluri inspre cai periculoase, au menirea de a scoate la lumina lucrurile ascunse. Doua mari civilizatii, imperiul mogul al lui Jalalluddin Muhammed Akbar si Florenta din vremea familiei de Medici si a lui Machiavelli, se reflecta una intr-alta, inlantuite, totodata, printr-o serie de intamplari dintre cele mai improbabile, ca in lumea basmului." (The Times)

La curtea imparatului mogul Jalaluddin Muhammad Akbar soseste un ambasador al reginei Elisabeta I, care-i marturiseste imparatului ca el este, de fapt, unchiul sau. O asemenea indrazneala ar fi urmata de regula de scurtarea de cap, ceea ce nu se intampla pentru ca trimisul incepe o poveste invaluitoare, asemanatoare celor din "1001 de nopti", care il fascineaza pe imparat. Akbar descopera ca una dintre stramatusile lui traise o vreme in Europa si isi doreste sa afle povestea vietii ei. Ea a fost "seducatoarea din Florenta" - pe rand sclava, regina, amanta de razboinici si acuzata de vrajitoare (si fugind din orasul familiei Medici). Povestea principala se impleteste cu povesti secundare, timpii se schimba, chiar si secolele, povestitorul lasa nesfarsite inceputurile, asupra carora revine dupa o vreme, totul devine frumos, fabulos, ametitor, fascinant, plin de suspans, de poveste si totodata credibil. Povestitorul/trimisul capata puteri nebanuite asupra imparatului si asupra cititorului, ba chiar asupra istoriei si naturii insele - povestea lui poate darama un imperiu si poate seca un lac. Lumea descrisa de Rushdie este fabuloasa si totodata realista - apar in poveste nu numai personaje istorice care au existat cu adevarat (capitolul cu Vlad Tepes este savuros), ci si oameni care au influentat cultura lumii, cum ar fi cei din timpul lui Lorenzo Medici, Machiavelli in primul rand, sau calatori si exploratori care au descoperit lumea, cum ar fi Amerigo Vespucci. Personajele discuta filosofie, politica, religie, etica, dar tema cea mai interesanta a romanului este cea a femeii perfecte. Qara Köz, printesa de sange chanhatai, descendenta a neamului lui Genghis Han, sora a bunicii lui Akbar cel Mare, este liantul catre lumea europeana. Intre ea si razboinicul Argalia, nascut in Florenta, dar ajuns soldat in armata otomana, se tese o dragoste puternica. Printesa il urmeaza pretutindeni, chiar si la inapoierea la Florenta, unde isi va lua numele de Angelica. Toate personajele feminine din carte sunt conduse de barbati, meritele lor fiind judecate in functie de cat de fericiti ii pot face pe acestia. Concubina imaginara a imparatului Akbar e prima care descopera limitele acestei conditii: desi el o faurise dupa dorintele sale, ea nu e totusi in stare sa-i indeplineasca aceste dorinte. E nevoie de sfaturile unor femei intelepte pentru a-i dezvalui fetei acele lucruri pe care barbatii nu le stiu (si deci nu isi imagineaza ca trebuie sa le aiba o nevasta).

Dar mai este un lucru cutremurator, convingator, emotionant in romanul lui Rushdie: neincrederea fata de poveste se plateste, magia se spulbera. Disparitia povestitorului Mogor dell'Amore are drept consecinta pustiirea bogatei capitale Sikri, lasata prada secetei. "Fara apa nu suntem nimic... Pana si de un imparat s-ar alege de indata praful daca ar fi lipsit de apa. Apa este adevaratul monarh si noi toti suntem sclavii sai". Povestea se retrage din calea celor care nu au stiut sa vada miracolul.

___