TRADUCERI/ Basmul, de la Seherezada pana in zilele noastre
Autor:
Stelian Turlea
27.01.2010
Salman Rushdie este unul dintre cei mai cunoscuti scriitori
contemporani, autor al "Versetelor satanice", roman care i‑a adus
premiul Whitbread, o nominalizare la premiul Booker si o
condamnare la moarte a carei amenintare inca mai staruie asupra
sa. Stabilit in Marea Britanie, a continuat sa scrie in ciuda
amenintarilor si iata ca, in urma cu doi ani, a publicat o noua
carte, "Seducatoarea din Florenta", tradusa deja in romaneste de
Editura Polirom.
Romanul este o elegie inchinata frumusetii si, in acelasi
timp, o meditatie asupra naturii si a modului in care functioneaza
puterea. Avand in centrul povestii o misterioasa si seducatoare
femeie - printesa, vrajitoare si sclava -, povestea imbina epoci
istorice si spatii culturale diametral opuse, purtandu‑ne din
Florenta lui Machiavelli si a familiei de Medici in opulenta Indie
a mogulilor din perioada de glorie marcata de domnia lui
Akbar.
"<<Seducatoarea din Florenta>> este o conversatie
continua, revelatoare, cu cititorii, despre lumea noastra si despre
locul nostru in ea. Este o poveste romantica si, in acelasi timp,
tragica, despre felul in care suntem sfasiati intre culturi si
vremuri disparate, fara sa ne simtim nicaieri acasa." (New
Statesman) "Noul roman al lui Salman Rushdie este ca o sala a
oglinzilor de balci. Distorsioneaza si creeaza aparitii si, mai
ales, precum acele oglinzi care sunt portaluri inspre cai
periculoase, au menirea de a scoate la lumina lucrurile ascunse.
Doua mari civilizatii, imperiul mogul al lui Jalalluddin Muhammed
Akbar si Florenta din vremea familiei de Medici si a lui
Machiavelli, se reflecta una intr-alta, inlantuite, totodata,
printr-o serie de intamplari dintre cele mai improbabile, ca in
lumea basmului." (The Times)
La curtea imparatului mogul Jalaluddin Muhammad Akbar soseste
un ambasador al reginei Elisabeta I, care-i marturiseste
imparatului ca el este, de fapt, unchiul sau. O asemenea
indrazneala ar fi urmata de regula de scurtarea de cap, ceea ce nu
se intampla pentru ca trimisul incepe o poveste invaluitoare,
asemanatoare celor din "1001 de nopti", care il fascineaza pe
imparat. Akbar descopera ca una dintre stramatusile lui traise o
vreme in Europa si isi doreste sa afle povestea vietii ei. Ea a
fost "seducatoarea din Florenta" - pe rand sclava, regina, amanta
de razboinici si acuzata de vrajitoare (si fugind din orasul
familiei Medici). Povestea principala se impleteste cu povesti
secundare, timpii se schimba, chiar si secolele, povestitorul lasa
nesfarsite inceputurile, asupra carora revine dupa o vreme, totul
devine frumos, fabulos, ametitor, fascinant, plin de suspans, de
poveste si totodata credibil. Povestitorul/trimisul capata puteri
nebanuite asupra imparatului si asupra cititorului, ba chiar asupra
istoriei si naturii insele - povestea lui poate darama un imperiu
si poate seca un lac. Lumea descrisa de Rushdie este fabuloasa si
totodata realista - apar in poveste nu numai personaje istorice
care au existat cu adevarat (capitolul cu Vlad Tepes este savuros),
ci si oameni care au influentat cultura lumii, cum ar fi cei din
timpul lui Lorenzo Medici, Machiavelli in primul rand, sau calatori
si exploratori care au descoperit lumea, cum ar fi Amerigo
Vespucci. Personajele discuta filosofie, politica, religie, etica,
dar tema cea mai interesanta a romanului este cea a femeii
perfecte. Qara Köz, printesa de sange chanhatai, descendenta a
neamului lui Genghis Han, sora a bunicii lui Akbar cel Mare, este
liantul catre lumea europeana. Intre ea si razboinicul Argalia,
nascut in Florenta, dar ajuns soldat in armata otomana, se tese o
dragoste puternica. Printesa il urmeaza pretutindeni, chiar si la
inapoierea la Florenta, unde isi va lua numele de Angelica. Toate
personajele feminine din carte sunt conduse de barbati, meritele
lor fiind judecate in functie de cat de fericiti ii pot face pe
acestia. Concubina imaginara a imparatului Akbar e prima care
descopera limitele acestei conditii: desi el o faurise dupa
dorintele sale, ea nu e totusi in stare sa-i indeplineasca aceste
dorinte. E nevoie de sfaturile unor femei intelepte pentru a-i
dezvalui fetei acele lucruri pe care barbatii nu le stiu (si deci
nu isi imagineaza ca trebuie sa le aiba o nevasta).
Dar mai este un lucru cutremurator, convingator, emotionant in
romanul lui Rushdie: neincrederea fata de poveste se plateste,
magia se spulbera. Disparitia povestitorului Mogor dell'Amore are
drept consecinta pustiirea bogatei capitale Sikri, lasata prada
secetei. "Fara apa nu suntem nimic... Pana si de un imparat s-ar
alege de indata praful daca ar fi lipsit de apa. Apa este
adevaratul monarh si noi toti suntem sclavii sai". Povestea se
retrage din calea celor care nu au stiut sa vada miracolul.
___
*) Salman Rushdie, "Seducatoarea din Florenta". Traducere de Dana Craciun, Editura Polirom.