MISTERELE CUVINTELOR/ Minisuper, minihiper
Autor:
Alexandru Ciolan
03.02.2010
Latinescul mercatus, "negustorie, comert",
are continuatori directi, neintrerupti, in toate limbile romanice,
mai putin româna: it. mercato, cat. mercat, sp.,
port. mercado, fr. marche. In sec. al XII-lea,
franceza a imprumutat cuvântul (sub forma vechiului normand
market) englezei, care l-a pastrat pâna in ziua de azi,
dezvoltând chiar sintagme care s-au impus international (market
value "valoare de piata" sau market economy "economie de
piata") si, mai ales, a invadat lumea cu inventiile de sorginte
nord-americana botezate cu trei compusi ai lui market
obtinuti prin prefixare si sufixare: supermarket,
hipermarket si superette, prezenti ca atare sau
calchiati in (aproape) toate limbile pamântului.
Primul pas spre gigantii comerciali impersonali
ai zilelor noastre a fost facut in Statele Unite, spre sfârsitul
Primului Razboi Mondial, când s-a efectuat trecerea de la servirea
clientului de catre un vânzator la autoservire (self
service): cumparatorul era invitat sa adune intr-un cos
produsele dorite si sa se prezinte cu ele la casa, pentru a plati.
Sistemul era atât de revolutionar, incât doua decenii mai târziu,
in Parisul anilor '50, când s-a deschis primul supermagazin,
clientii derutati asteptau in fata gondolelor sa apara vreun
vânzator care sa-i intrebe ce doresc...
Primul supermarket a fost inaugurat in
Statele Unite in 1930, dar modelul a proliferat abia dupa al Doilea
Razboi Mondial, odata cu dezvoltarea zonelor rezidentiale din afara
oraselor (suburbs). Conform standardelor actuale, se numeste
supermarket (fr. supermarché, it.
supermercato, sp. supermercado, rom.
supermagazin) localul de vânzare cu amanuntul in sistem
autoservire, organizat pe departamente (raioane), intins pe o
suprafata intre 400 si 2500 de mp, in care se desfac marfuri
alimentare si de larg consum. Magazinele mai mici de 400 de mp se
numesc superete (din engl. Super(market) + sufixul
diminutival -ette, care a dat fr. supérette, it.
superette), iar cele intinse pe mai mult de 2500 de mp si
care cuprind mai multe departamente (inclusiv pentru bunuri de
folosinta indelungata) se numesc hipermarketuri (engl.
hypermarket, fr. hypermarché, it. ipermercato,
sp. hipermercado).
In româna de dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial
a fost tot mai rar pomenita bacania, pravalioara de la colt de
strada de unde te duceai sa cumperi mâncare. Toate magazinele cu
de-ale gurii erau (preluând numele intreprinderii unice la nivel
national care le reunea) botezate "alimentare". Alimentara era si
dugheana cu un singur vânzator, si magazinul cu autoservire din
centrul "complexelor comerciale" deschise in noile cartiere de
blocuri. Magazinele "cu de toate" erau, traducând o sintagma
franceza, magazine universale. Primul mare magazin universal
construit de comunisti in Bucuresti a aparut in anii '60 si se
numea, prin abreviere din initialele cuvintelor B(acanie),
I(ndustriale), G(ospodina), BIG. Sa urmarim, in ziarul Scânteia din
5 ianuarie 1966, vestirea luminoasei stele a comertului socialist:
"In cartierul Berceni-Sud din Capitala este in constructie un nou
tip de unitate comerciala, asa-numitul supermagazin - in
cadrul caruia se va organiza desfacerea atât a marfurilor
alimentare, cât si nealimentare prin sistemul autoservirii".
Supermagazinul era o noutate lingvistica (altfel nu ar fi
fost precedat de "asa-numitul") si calchia fr. supermarché,
care la rândul lui calchia engl. supermarket. (Sa semnalam
doar ca, dupa standardele de astazi, BIG Berceni era un
hipermarket, nu un supermarket.)
Supermagazin e astazi un cuvânt vechi,
neobisnuit pentru noile generatii plimbate in carucior printre
gondole. Ca si hipermagazin, care pare a exista numai legat
de numele unei retele internationale implantate in tara noastra:
"Real deschide hipermagazin la Ploiesti ..." (Z. de Cluj 9
XII 09). Dupa anul 2000, in România magazinul a disparut, totul
este market: super-, hiper-, maxi-, mini-, ba chiar si minihiper-.
"La scara mare, exista supermarket-uri si hipermarket-uri.
La scara mai redusa, exista minimarket-uri" (Dilema 540 / 03 p.
19). Magazinul care nu se poate intinde pe orizontala atât cât ar
dori tine, fudul, sa-si pastreze particula nobiliara hiper,
chiar daca precedata de mini: "Magazinul de la Unirea va fi
un minihypermarket" (G. 12 III 07 p. 8). Minihipermarketul
de la Unirea e altceva, nu-i asa?, decât un banal minimarket de
cartier (fie el si non-stop) care nu vinde decât tigari, chipsuri
si biscuiti... Exista, si pentru acesta din urma, un nume
pretentios, care a alaturat un prefix augmentativ si unul
diminutival: minisupermarket: "Asa-i cum zicea un amic
de-a meu, patron de mini-supermarket-uri in tot orasul (daca ma pot
exprima asa...)" (softpedia.com 27 XII 09), dar el pare a fi
utilizat mai mult ironic.
Daca in româna s-ar fi generalizat
supereta, detectat de noi doar cu referire la universul
francez ("In general statiunile au mici superete cu strictul
necesar" - forum.desprecopii.com 21 XII 09), ridicolul formatiilor
minihipermarker si minisupermarket ar fi fost mai
putin evident. Si la baza formarii lui superette sta acelasi
mecanism de diminuare, printr-un afix, a uriesismului obtinut prin
alt afix, doar ca in engleza nu e vorba de doua prefixe puse unul
lânga altul, ca in româna, ci de alaturarea (rezultata in urma
suprimarii cuvântului de baza) unui prefix si a unui sufix,
rezultatul fiind aparitia unui cuvânt nou, cu sens distinct. Caz
unic, dupa stiinta noastra.
In româna actuala, supermarket pare
a se fi specializat pentru a desemna magazinul preponderent
alimentar, iar hipermarket magazinul universal, diferentele
de suprafata dintre cele doua nefiind pertinente.
Exemplificari si datari pentru sensurile si
cuvintele noi din acest articol veti gasi in editia a treia a DCR
(Dictionarul de Cuvinte Recente), aflat in pregatire la Editura
Logos.
ALEXANDRU CIOLAN (n. 1952, Bucuresti). Filolog (absolvent de spaniola-romana al Universitatii Bucuresti). Profesor navetist (Alexandria, Teleorman, 1977-78), corector, apoi redactor-traducator la revista "Lumea" (1978-83), redactor la Editura Politica si ulterior la Editura Humanitas (1983-1991), editor si administrator al Editurii Logos (din 1992). Traducator si publicist. Zona de interes principala: lexicologia, lexicografia. Preferinte muzicale: Buena Vista Social Club, Elis Regina, Chavela Vargas, Liviu Vasilica, Maria Lataretu, Faramita Lambru, Dire Straits. Pasiuni: gatitul si conservele de casa. Dorinte: sa aiba nepoti.