EVENIMENT EDITORIAL/ O comoara proaspat scoasa la iveala: manuscrisele bizantine
Autor:
Stelian Turlea
03.02.2010
Sub inaltul patronaj al Presedintelui Romaniei, cu sprijinul
Patriarhiei Romane, al Bibliotecii Academiei Romane, al Muzeului
National de Arta al Romaniei si al Muzeului National de Istorie a
Romaniei, Institutul Cultural Roman a scos pe piata o bijuterie:
"Manuscrise bizantine in colectii bucurestene", in limbile romana
si engleza. Coordonatoarea proiectului - Ileana Stanculescu; texte
- Fabrizio Lollini, Paolo Odorico, Ovidiu Olar, Ileana Stanculescu,
Catalina Velculescu; fotografii - Gelu Serseniuc, Marius Amariei;
conceptie grafica - Ileana Stanculescu, Ionut Ardeleanu-Paici;
versiunea engleza - Samuel Onn; cuvant inainte - Bogdan
Tataru-Cazaban. O echipa care merita toate felicitarile pentru
acest album in care gasim si lucruri pe care le cunoastem, dar si
informatii noi si tulburatoare.
Bizantul ne-a fascinat pe noi, romanii (dar nu numai), mai
ales din perspectiva admirabilei formule a lui Nicolae Iorga
"Bizant dupa Bizant". Pentru cei mai multi, mostenirea bizantina
inseamna icoane, fresce, arhitectura, toate stralucitoare si
impunand prin frumusete. Descoperim acum manuscrisele, intr-o
carte-album care este rezultatul unei cercetari indelungate, la
care au colaborat, cu studii pertinente, profesorii Paolo Olorico,
de la Ecole des Hautes Etudes en Sciences Sociales din Paris si
Fabrizio Lollini, de la Universitatea din Bologna. Este vorba
despre manuscrise greu accesibile chiar si pentru cercetatori, cu
atat mai mult pentru cititorii obisnuiti.
Volumul este alcatuit din doua parti. Prima cuprinde studiile
semnate de specialistii in domeniu. Partea a doua alcatuieste un
album cu file de mansucris din colectii bucurestene. Selectia
manuscriselor s-a oprit la sfarsitul secolului al XV-lea, autorii
fiind de parere ca, dupa caderea Constantinopolului, nu se mai
poate vorbi de o cultura bizantina in adevaratul sens al
cuvantului. De asemenea, manscriselor bizantine li s-au adaugat
unele slavone, care sunt purtatoare de cultura bizantina.
"Ne-am propus - precizeaza coordonatoarea volumului - ca
selectia imaginilor sa evidentieze nu doar estetica filei miniate
in ansamblu, ci si detaliile semnificative pentru codice in
intregul sau, precum: estetica litereri grafiate, estetica oglinzii
paginii, cat si a legatoriei de carte. (...) Inca mai vie decat in
manuscrise, prezenta culturii bizantine se face simtita in pictura
bisericilor, in pictura de icoane si in artele decorative. In acest
sens, in chip simbolic, am inserat in albumul de fata reproduceri
ale unor opere de arta datate ante 1453, de pe teritoriul Tarilor
Romane, in ideea de a accentua faptul ca arta miniaturii nu exista
in sine, ci integrata unui intreg circuit mental."
STELIAN TURLEA (n. 1946) a urmat studii de
filologie (1968) si filosofie (1976), la Bucuresti, a fost aproape
trei decenii redactor de politica externa la revista "Lumea", a
condus, dupa 1989, revistele "Lumea", "Zig-Zag", apoi ziarul
"Meridian", dupa care a lucrat in televiziune, ca sef al
departamentului de stiri al Antenei 1. Din 1996 lucreaza la PRO TV,
din 2000 este si editor senior al "Ziarului de
Duminica". Este autorul a zece carti de publicistica, zece
romane, opt carti pentru copii si doua traduceri. A ingrijit trei
albume. A primit Premiul Uniunii Scriitorilor pentru literatura
pentru copii (2003), Premiul Asociatiei Editorilor din Romania
(AER) pentru literatura pentru copii (2005), Premiul Special al
Uniunii Scriitorilor (2006), Premiul Asociatiei Scriitorilor din
Bucuresti (2007). A fost nominalizat la Premiul Uniunii
Scriitorilor pentru literatura pentru copii in 2000 si Premiul AER
pentru roman in 2003.