„Grecia tot va ajunge la mana FMI, mai devreme sau mai tarziu”

Uniunea Europeana sau Fondul Monetar International vor fi nevoite sa ofere ajutor financiar Greciei pentru a ajuta statul sa iasa din criza datoriilor, este de parere cunoscutul economist Nouriel Roubini, scrie Bloomberg.

"Ma astept ca Grecia sa primeasca ajutor financiar", a spus Roubini, economistul devenit celebru dupa ce a prezis cu mai bine de un an inainte aparitia crizei financiare mondiale. Sprijinul va veni "fie direct de la UE sau BCE, fie, solutia pentru care optez eu, Grecia va merge la FMI pentru a primi ajutor", a adaugat Roubini, carea acum cativa ani a afirmat ca urmeaza sa vina o criza financiara cumplita si nu a fost luat in serios.

Primul-ministru grec, George Papandreou, a promis la inceputul saptamanii sa inghetele salariile angajatilor din sectorul public, ca masura a unui plan pe trei ani de reducere a celui mai mare deficit bugetar de la nivel de uniune. Grecia, care a avut anul trecut un deficit de 12,7% din PIB, incearca sa convinga investitorii ca poate sa readuca deficitul in limitele impuse de UE, la sub 3%.

Situatia dificila din Grecia a produs tulburari pe piete in nenumarate randuri. Cel mai recent asalt asupra pietelor financiare a venit din partea fondurilor monetare dupa ce o comisie de experti de la Atena a anuntat Parlamentul ca a descoperit "datorii ascunse" in valoare de 40 mld. euro.

Grecia ar trebui sa adopte "un plan fiscal credibil, care sa se bazeze in mare parte pe reduceri de cheltuieli bugetare pe care guvernul le poate controla", mai degraba decat sa impuna majorari de taxe si solutii de urgenta care depind de alti factori.

"Esecul in a adopta masurile dure necesare ar atrage atentia asupra unui adevar istoric dureros: nicio uniune monetara nu a supravietuit fara o uniune fiscala si politica", a mai completat Roubini.

Grecia a castigat sprijinul UE care sustine planul menit sa scoata tara din criza.

Ce masuri a luat Grecia

• Majorarea taxelor pe combustibil va contribui semnificativ la capitolul venituri in decurs de doar cateva saptamani. In acest an aceasta masura este asteptata sa aduca venituri suplimentare de 1 mld. euro, respectiv 0,4% din PIB.
• Perfectionarea mecanismului de colectare a taxelor si impozitelor, care anul trecut s-a aflat la un pas de colaps.
• Reducerea valorii totale a salariilor din sectorul public cu 10%.
• Inghetarea salariilor pentru cei ce lucreaza in agentiile guvernamentale si reducerea alocatiilor.
• Reducerea cheltuielilor operationale ale Ministerului Apararii.