Nu cumva ati uitat ca avem pe cap un credit de 20 mld. euro?

Abia cand se discuta despre marimea pachetului de finantare la care ar putea apela Grecia de la FMI, de 25 de miliarde de euro, si de "mega-imprumutul" pe care il pune la cale Franta, de 35 de miliarde de euro, se poate si mai bine realiza cat de mare este imprumutul pe care a fost nevoita sa-l contracteze Romania, de 20 de miliarde de euro, raportat la economia locala.

Romania are un PIB de 120 de miliarde de euro si o datorie publica de 30 de miliarde de euro, in timp ce Grecia are un PIB de 300 de miliarde de euro si o datorie publica de 370 de miliarde de euro, iar Franta un PIB de 2.000 de miliarde de euro si o datorie publica de 1.500 de miliarde de euro.

Ieri au aparut primele informatii ca, in mod absolut exceptional, FMI ar putea acorda Greciei un pachet de salvare de 20-25 de miliarde de euro. Niciodata pana acum nu s-a pus problema ca FMI sa intervina cu bani pentru Grecia, membra a zonei euro, iar chestiunea va fi aprig dezbatuta.

Pe de alta parte, in Franta se discuta de o lunga perioada de timp despre un "mega-imprumut" de 35 de miliarde de euro care sa finanteze 10 mega-centre universitare de excelenta si diverse programe de cercetare care sa asigure cresterea solida a economiei franceze pentru urmatorii 20 de ani.

Deci Grecia, cu un PIB triplu fata de al Romaniei, stinge focul cu 25 de miliarde de euro, iar Franta, cu o putere a economiei de 15 ori mai mare, pritoceste un an intreg cum sa ia si ce sa faca cu un imprumut de 35 de miliarde de euro, in timp ce Romania a luat peste noapte, in trei zile de cosmar de la inceputul lui 2009 de care probabil nimeni dintre cei care au semnat imprumutul nu vrea sa-si mai aminteasca, 20 mld. euro.

Recent, Mihai Tanasescu, trimisul Romaniei la FMI, a spus ca pragul de alarma in cazul datoriei publice a Romaniei ar fi de 35% din PIB, adica 45 mld. euro. Dar are relevanta ponderea datoriei in PIB sau este mai important serviciul datoriei, care va fi in 2013 si 2014 de 5 miliarde de euro pe an numai catre FMI? Cu cat poate creste PIB-ul Romaniei in 2-3 ani si deci veniturile la buget incat sa poata statul plati lejer 6-7 miliarde de euro in acei ani catre creditorii straini?

Creditorii iti iau umbrela atunci cand te ploua si ti-o dau cand e soare, spune o butada bancara. Este normal, din acest punct de vedere, ca Romania sa primeasca acum, cand FMI a reluat finantarea, o perspectiva mai buna a ratingului de la agentii si sa poata sa ia bani de pe pietele externe mai ieftin. Dar ce vor face acesti creditori cand deasupra bugetului va veni ghilotina unui serviciu al datoriei de 6-7 miliarde de euro pe an, adica peste 12% din bugetul consolidat al tarii din acel an? Adica atunci cand intr-un an vom avea DE DAT, nu DE LUAT, ca anul trecut, 5-6% din PIB?

Parca oficialii statului roman au uitat ca am luat in 2009 7,5 miliarde de euro de la FMI si UE, adica 6% din PIB, pentru a putea sustine deficitul bugetar de 7,3% din PIB, adica de aproape 9 miliarde de euro.

Unde este mult-discutatul "nou model de crestere economica" de care vorbea chiar Mihai Tanasescu, care sa readuca economia pe crestere "sanatoasa"? Vorbe, vorbe, vorbe.

Ce rezolva legea salarizarii unice daca statul are in continuare in plata zeci de mii de salarii mai mari cu mult fata de cel al presedintelui sau al ministrilor?

Statul roman se poarta in continuare ca o familie in mijlocul casei careia a cazut un meteorit, dar este ignorat. Fiecare isi vede de treaba de parca in mijlocul casei nu s-ar casca o gaura de 10 metri, ba mai mult, se mai si decoreaza intre ei.

Unde sunt propunerile, proiectele pe trei sau pe cinci ani de relansare, cu argumente pro si contra, cu analize documentate, cu participarea marilor companii private, pentru a putea da o directie acestei tari?

Care este afacerea, de unde vor veni veniturile viitoare ca sa ne platim datoriile?

Din trei in trei luni, Banca Nationala da publicitatii un document, "Raportul privind inflatia", iar la prezentarea ultimului un subiect important a fost influenta in inflatie a pretului la tigari.

Poate ca mai nimerit ar fi fost de discutat ritmul in care se "fumeaza" banii luati de la FMI pe salarii de bugetari ascunse in declaratiile de avere prin formula magica "conform fisei fiscale".

Si poate ca mai nimerit ar fi ca la raportul despre inflatie sa mai fie adaugat unul, despre datoria publica, despre modul cum este folosita si cum va fi platita.

Menghina datoriei nu va astepta mult pana va incepe sa stranga, indiferent daca va fi inflatia "in tinta" sau nu.

Sorin Paslaru este redactorul-sef al ZF