4.000 de magazine alimentare si restaurante au tras obloanele in 2009. Cum au resimtit distribuitorii si producatorii dominoul insolventelor?

Autor: Mihaela Popescu 09.02.2010

Cele 4.000 de unitati inchise dintr-un total de 91.000 de magazine si restaurante care reprezinta comertul local cu bunuri de larg consum au fost paiele puse pe foc in cazul businessurilor distribuitorilor si producatorilor loviti anul trecut de contractia consumului.



Inghetarea creditarii si ofensiva puternica a lanturilor internationale de magazine au scos de pe piata aproximativ 3.200 de magazine din comertul traditional, majoritatea de dimensiuni mici (chioscuri) si alimentare si 1.100 de restaurante, potrivit unui studiu realizat de MEMRB in sectorul FMCG.

Anul trecut s-au inchis aproape 2.000 de alimentare, iar numarul chioscurilor s-a redus cu 9% fata de 2008. In plus, cateva mii de magazine erau la finele anului la limita supravietuirii, pentru ca furnizorii au blocat livrarile pentru a-si pune propriile businessuri la adapost.

Macromex, cea mai mare companie specializata pe distributia alimentelor congelate, cu afaceri de circa 120 mil. euro, avea la finele anului trecut livrari blocate la 15% din clienti, adica aproximativ 1.100 de magazine, din cauza creantelor nerecuperate de la acestia, potrivit datelor furnizate de distribuitor.

La randul sau, distribuitorul Elgeka-Ferfelis, cu afaceri anuale de peste 70 mil. euro, a blocat livrarile anul trecut la aproximativ 15% din cei 14.000 de clienti directi din cauza inchiderii magazinelor sau a intarzierilor foarte mari la plata marfurilor.

"La inceputul lui 2009 aveam blocate livrarile la 2.800 de magazine, iar la sfarsitul anului numarul acestora ajunsese la 2.300 de unitati. Producatorii si distribuitorii au pierdut multi bani anul trecut din intrarile in insolventa ale unor magazine, in special ale retelelor mari care realizau rulaje importante, precum Spar, Trident sau Pic", a afirmat Ioannis Ferfelis, directorul general al distribuitorului Elgeka-Ferfelis.

In comertul traditional, toate tipurile de magazine au avut scaderi de vanzari anul trecut fata de 2008, potrivit datelor de la MEMRB. Per ansamblu, piata FMCG s-a contractat cu 10% in volum, ritm care include si efectul restrangerii numarului de magazine operationale la nivel local. In prezent, circa jumatate din vanzarile de bunuri de larg consum din Romania se realizeaza in magazine traditionale, operate in general de companii cu capital autohton.

Directorul companiei de cercetare, Marius Caluian, considera ca declinul de 10% a fost prea abrupt pentru ca a venit dupa mai multi ani de crestere a consumului cu 15-20%.

"Cel mai mult ne-au afectat insolventele"

Ca pondere in vanzari, creantele nerecuperate de la magazinele cu probleme de lichiditati ar putea fi nesemnificative - in cazul Macromex, banii blocati de insolventele unor retaileri reprezinta 0,2% din cifra de afaceri pe 2009 - insa unul dintre cele mai mari riscuri asumate in momentul blocarii livrarilor la un numar mare de clienti este accentuarea declinului vanzarilor pe o piata lovita de scaderi in consum.

Produsele furnizorilor ajung la un numar mai mic de magazine si implicit de consumatori, ceea ce este foarte probabil sa afecteze vanzarile per ansamblu. In plus, in 2009 este putin probabil ca expansiunea retelelor straine de magazine sa fi putut compensa inchiderile de unitati din tabara retailerilor autohtoni, asa cum s-a intamplat in ultimii ani pana in 2009, cand firmele de cercetare de piata anuntau cresteri pe linie in FMCG.

De altfel, proprietarul producatorului de apa minerala Apemin Tusnad, cu afaceri de circa 10 mil. euro in 2009, spune ca declinul vanzarilor companiei a fost generat anul trecut mai mult de restrangerea pietei de desfacere decat de scaderea consumului.

"Declinul pe care l-am resimtit in 2009 nu se datoreaza scaderii consumului de apa minerala, ci mai degraba pierderii unor parteneri de afaceri care au intrat in procedura insolventei sau care au dat faliment. Exemple cunoscute de insolvente in retail sunt Pic si Spar, dar am avut probleme si cu unii dintre distribuitorii nostri regionali care s-au aflat in aceeasi situatie. Astfel, productia noastra realizata si vanduta anul trecut a fost cu putin peste 10% mai mica decat in 2008", a precizat Gyarfas Kurko, actionarul majoritar al Apemin Tusnad.

Apa minerala, sucurile si tigarile sunt cele mai vandute produse in chioscuri, potrivit studiilor de piata.

Producatorii de tigarete admit si ei ca au avut probleme mai mari anul trecut pe lantul de distributie decat in 2008 din cauza lipsei de lichiditati.

"In general situatii de acest gen (blocarea livrarilor catre clientii care intarzie plata marfurilor - n. red.) reprezinta un risc asumat in activitatea noastra. In 2009 acest fenomen s-a resimtit mult mai mult decat in anii precedenti, in special la nivelul vanzarilor catre clientii en-gros", a afirmat Andrei Vasilescu, Corporate Affairs Director Philip Morris Romania & Bulgaria, producatorul Marlboro.

La randul sau, producatorul JTI, cu branduri precum Camel sau Winston, afirma ca anul trecut au aparut primele probleme in distributia catre retelele de magazine.

"La finele anului 2009 erau 3 clienti retele de magazine in situatia de a nu mai primi marfa pe considerente de neplata a facturilor. Comparativ, in 2008 nu au fost asemenea cazuri la finalul anului", a spus Gilda Lazar, director Corporate Affairs & Communications la producatorul de tigarete JTI Romania.

Cum si-au protejat furnizorii si distribuitorii lichiditatile

Producatorii si distribuitorii au incercat anul trecut sa-si protejeze lichiditatile reducand stocurile la comercianti si apeland la firmele de recuperare a creantelor sau la instrumente de garantare a creantelor.

"Am apelat la masuri precum garantarea plafoanelor de credit cu instrumente de plata, blocarea la livrare a clientilor cu facturi in intarziere, stabilirea plafoanelor de creditare pentu clienti cu ajutorul unei firme specializate", a mentionat Virgil Melinte, directorul operational al Macromex. La randul sau, directorul de comunicare al Philip Morris a afirmat ca masurile luate de companie au vizat mentinerea creantelor necolectate din piata la un nivel scazut. "Compania noastra a inteles situatia economica existenta si a actionat in consecinta, adapand conditiile comerciale la nevoile punctuale ale partenerilor prin masuri precum optimizarea stocurilor, cresterea frecventei vizitelor, stabilirea unui portofoliu optim pentru fiecare client", a spus Vasilescu.

Reprezentantii JTI, singurul producator mare de tigarete care nu a externalizat distributia, au mentionat ca au apelat in 2009 la companii specializate pe recuperare de creante.

"Avand distributie directa, relatia noastra cu clientii este mai putin rigida. Asadar, am manifestat o anume flexibilitate. Acolo unde s-a impus din cauza intrarzierilor la plata facturilor, am aplicat aceleasi solutii ca in anii trecuti, mai precis somatii, incheierea relatiilor comerciale cu respectivele puncte de vanzare, contractarea de firme specializate in recuperare de creante", a afirmat Gilda Lazar.

Furnizorii au creditat afacerile micilor comercianti

Aflati in imposibilitatea de a accesa credite noi de la banci, micii comercianti au apelat la creditele de la furnizori.

"Distribuitorii nostri ne-au solicitat termene de plata mai lungi in cursul anului trecut. Unii au reusit ulterior sa revina la termenele vechi, altii inca nu. Astfel, comparativ cu situatia din aceeasi luna a anului 2008, la finele lunii septembrie 2009 sumele aflate la partenerii nostri au fost cu aproximativ un milion de euro mai mari", a afirmat actionarul Apemin. Pentru a trece cu bine de 2009, o parte din marii distribuitori si-au majorat capitalul pentru a-si intari businessul.

Cum au reactionat distribuitorii si producatorii