Industria alimentara in 2015: Investitorii straini se vor uita mai atent la Romania si vor iesi la cumparaturi

"Consolidata. Asa vad industria alimentara in 2015. Incepand din 2011, investitorii strategici se vor uita mai atent la Romania si spre sfarsitul anului vor incepe sa iasa la cumparaturi", spune Radu Bugica, country manager al fondului de investitii Sygma Bleyzer, actionar al producatorilor de lactate Covalact si Primulact, doi jucatori aflati in topul celor mai mari producatori locali de lactate.

El sustine ca investitorii se vor uita mai putin la pietele relativ nefiscalizate, cum este cea a panificatiei, si vor viza companiile din pietele care inca au un potential mare de crestere.

"Este greu de spus daca investitiile care au fost realizate in ultimii cinci ani se vor repeta in urmatorii cinci. Depinde de fiecare piata in parte. Numarul de jucatori din industria alimentara va scadea insa cu certitudine, iar consolidarea va avea loc de la jucatorii mijlocii in sus", a adaugat el. Desi consumul va continua sa creasca, in urmatorii ani se va dezvolta mai mult retailul de proximitate.

In urma cu sase ani, giganti din industria alimentara europeana si de peste ocean, care au trecut recent printr-un proces de restructurare al businessului local inchizand mai multe unitati de productie (Bunge, Cargill, Smithfield sau Orkla Foods), abia realizau primele achizi-tii in Romania. Retailul modern, care in prezent a depasit pragul de 500 de magazine la nivel national, se rezuma atunci la patru magazine Carrefour, iar Kaufland inca era asteptat sa isi faca intrarea pe piata.

Mai multe branduri straine

Producatorii vorbeau si in 2004 de inceputul unei consolidari a industriei alimentare. Atunci, producatorii de preparate din carne estimau ca in 2010 piata mezelurilor va fi formata doar din 20 de jucatori, comparativ cu 1.400, cati existau atunci. Piata mezelurilor este formata in prezent nu din 20, ci din cateva sute de producatori, dar estimarea a fost aproape de realitate tinand cont ca numarul acestora s-a micsorat dramatic in doar cativa ani si, potrivit principalilor jucatori ai acestui segment de piata, va continua sa scada.

"La nivelul industriei alimentare romanesti foarte multi jucatori romani vor disparea, iar pe fiecare piata vor ramane trei-patru jucatori care vor detine 50% cumulat din cota de piata. Vor fi mult mai multe branduri straine pe rafturile magazinelor, iar producatorii vor folosi tot mai multa materie prima de pe plan local", declara Radu Timis, presedintele si actionarul CrisTim, unul dintre cei mai mari producatori de mezeluri locali, cu afaceri de peste 90 de milioane de euro.

El a adaugat insa ca, in ceea ce priveste piata mezelurilor - segment care isi asigura 70% din materia prima din import, achizitia de materie prima de pe plan local va creste doar dupa ce va fi rezolvata problema subventiilor din aceasta industrie. In lipsa acestor subventii, CrisTim intentioneaza sa renunte anul acesta la ferma de porcine si sa isi extinda din 2011 businessul in industria laptelui prin constructia unei fabrici de lapte. Aceasta va avea o capacitate de productie de 10.000 de litri pe zi si va necesita o investitie de aproximativ un milion de euro.

"Productia de porci pe care o avem in cadrul fermei din Boldesti-Scaieni, judetul Prahova (Ecoferme - n.red.), va fi lichidata si ne vom reprofila crescand productia de vaci de lapte pe care o avem. Cand vom depasi o productie de 4.000 de litri pe zi va deveni rentabila constructia unei mici fabrici de lactate", sustine Timis, care are ca obiectiv pentru CrisTim atingerea unei cote de piata de 30% pe segmentul mezelurilor pana in 2015.

Un consumator mai sofisticat

La fel ca in piata mezelurilor, multe segmente din industria alimentara sunt controlate inca de afaceri de familie, la fel ca in 2004, desi in ultimii ani multi antreprenori si-au vandut afacerea partial sau total catre marii jucatori mondiali ai acestei industrii. Acesta este si cazul Albalact, producatorul lactatelor Zuzu si Fulga, detinut de Petru Ciurtin si fiul sau, Raul Ciurtin.

"Cred ca in 2015 pe toate categoriile va exista o consolidare mult mai accentuata decat este astazi si in general vorbim de jucatorii internationali care vor capta volume mai mari din fiecare categorie. In industria lactatelor probabil se va intampla acelasi lucru", spune Raul Ciurtin, presedintele si actionarul Albalact, companie care a finalizat 2008 cu un rulaj de peste 50 de milioane de euro.

El a adaugat ca in urmatorii ani marcile private ale magazinelor din retailul modern alimentar vor continua sa castige cota de piata, iar categoriile de branzeturi vor lua un avans mai mare decat celelalte categorii de lactate, desi in ultimii ani "motoarele" cresterii acestei industrii au fost produsele proaspete (lapte, iaurt, smantana).

"Probabil consumatorul va deveni mult mai educat si sofisticat, ceea ce face posibila aparitia unor noi categorii de produse, in special cele functionale (cu beneficii pentru organism, cum sunt produsele cu antioxidanti sau Omega 3 - n.red.)", a mai spus Ciurtin.

Exporturile, un avantaj

Oamenii de afaceri si managerii chestionati de ZF estimeaza de asemenea ca unul din principalele atuuri ale producatorilor din industria alimentara este ca vor putea dezvolta in urmatorii ani ponderea exporturilor, pe fondul finalizarii investitiilor realizate in modernizarea capacitatilor de productie si al diminuarii in timp a pietei negre din fiecare segment al industriei.

"Piata vinului este o piata mai traditionalista, emergenta care nu a ajuns nicidecum la punctul ei maxim. Daca avem noroc si economia merge bine in anii urmatori 2011-2012, piata vinului va continua sa creasca. Este aproape natural. Nu o va face asa cum s-a intamplat in cazul berii sau cum au facut-o alte piete, dar cu siguranta va creste. Ar fi foarte bine sa se mareasca reglementarea acestei piete", spune Daniel Negrescu, brand manager al Murfatlar.

Piata de vin este estimata la circa 450 mil. euro anual si 6 milioane de hectolitri, iar potrivit Murfatlar, in 2009 piata a scazut cu pana in 10% din punct de vedere cantitativ si cu mai mult de 10% din punct de vedere al valorii. In prezent, legislatia prevede o limita maximala de 200 de hectolitri pentru micul producator care nu trebuie sa autorizeze ca antrepozit, iar producatorii mari sustin de mai mult timp ca reducerea acestui nivel ar elimina concurenta neloiala pe piata vinului si ar reglementa mare parte din autoconsum si piata nelegala.

"Daca vom reusi sa reglementam acel segment de piata industria va creste enorm si are sanse mari sa se dubleze in cativa ani de zile, pentru ca vor fi bani mai multi pentru industrie care se pot investi la export. Vom putea sa iesim cu capul sus la export, pentru ca acum Romania nu face export de vin", a mai spus Negrescu.

Strainii au investit doar in fabrici

Pactul cu multinationalele: Exista in continuare multe segmente din industria alimentara in care topul principalilor jucatori este format din afaceri de familie romanesti, desi companiile multinationale au achizitionat in ultimii ani numeroase afaceri construite de antreprenori romani din industria alimentara, fie pentru a isi consolida cota de piata sau pentru a isi asigura o noua piata de desfacere.

Concurenta: Una dintre pietele care s-a consolidat cel mai rapid a fost piata berii, peste 85% din vanzari fiind impartite in prezent intre patru mari producatori - Heineken Romania, InBev Romania, United Romanian Breweries Bereprod si Ursus Breweries. Acestia au investit din 2004 si pana in prezent peste un miliard de euro in modernizarea fabricilor si cresterea capacitatilor de productie.

Materia prima: Materia prima locala continua sa fie insuficienta (cum este in cazul mezelurilor), prea scumpa sau de o calitate mai proasta decat cea realizata de tarile vecine (cum este cazul industriei lactatelor), desi industria alimentara romaneasca a beneficiat de numeroase investitii pentru modernizarea fabricilor.

Consumul: Obiceiul de consum al populatiei s-a schimbat odata cu dezvoltarea puternica a lanturilor de supermarketuri si hipermarketuri si a timpului tot mai scurt alocat prepararii mancarurilor. De aceea, romanii achizitioneaza in prezent tot mai multe alimente si mancaruri semipreparate. Acesta a fost motivul pentru care in ultimii ani producatorii de mezeluri, si nu numai, au investit in constructia unor astfel de fabrici.

Relocarile de fabrici: Foarte putini jucatori din industria alimentara, care au intrat pe piata locala prin achizitii sau proiecte greenfield, au decis sa transfere capacitatile de productie din vestul Europei in est. Din contra, dupa ce au achizitionat chiar si cinci producatori locali, au trecut la consolidarea businessului local si la inchideri de fabrici, iar odata cu resimtirea crizei economice, au mutat fabricile din Romania in tarile vecine.