Economia subterana inghite un sfert din PIB-ul elen

Grecia are, in aparenta, o alternativa simpla pentru a echilibra deficitul bugetar care a zguduit din temelii pietele financiare: reducerea evaziunii fiscale, scrie The Wall Street Journal.

Sustragerea de la plata impozitelor si taxelor costa bugetul de stat circa 15 mld. euro anual, suma ce ar putea compensa o mare parte din gaura bugetara.

Impedimentul major este insa faptul ca evaziunea fiscala este extrem de dificil de eradicat in aceasta tara.

In incercarea de a solutiona problemele din ultima perioada, guvernul de la Atena a anuntat noi masuri de austeritate, dar acestea nu sunt de ajuns pentru a acoperi cel mai mare deficit bugetar din Europa.

Grecii ar putea insa face rost de mai multi bani la buget daca reusesc sa scoata la lumina o parte din economia subterana, care a reprezentat in 2007 circa 25% din Produsul Intern Brut (PIB), potrivit lui Friedrich Schneider, profesor la Universitatea Johannes Kepler din Linz, Austria.

Economiile paralele din Spania, Portugalia si Italia au constituit aproape o cincime din PIB, in timp ce in Franta si Statele Unite, cifrele sunt mult mai mici, de 11,8%, respectiv 7,2%, a spus Schneider.

In incercarea de a explica rata ridicata de evaziune fiscala din anumite state, profesorul austriac a aratat ca tari precum Spania, Portugalia si Grecia au beneficiat de un sistem democrat permanent abia incepand cu anii '70, iar oamenii nu sunt inca obisnuiti cu un guvern care sa le reprezinte interesele.

"In aceste tari, ceea ce conteaza este familia. Exista un simt mai scazut de responsabilitate fata de autoritatile statului. Evaziunea fiscala este un subiect despre care poti vorbi in mod liber si chiar cu mandrie in aceste tari", a spus Alberto Alesina, profesor de economie politica in cadrul Universitatii Harvard.

Scandalurile privind faptele de evaziune fiscala apar din ce in ce mai des in atentia publicului. La jumatatea lunii decembrie, un oficial al Fiscului grec a fost arestat sub suspiciunea de a fi acceptat 1.000 de euro de la un patron pentru a nu impune o amenda de 3.000 de euro asupra firmei acestuia.

Totodata, peste jumatate din cei 150 de medici care lucreaza intr-unul din cartierele exclusiviste din Atena au declarat ca veniturile lor anuale se situeaza sub 30.000 de euro, in timp ce 30 dintre acestia au spus ca au salarii sub 10.000 de euro. "Nu este posibil ca un contribuabil sa declare venituri de 15.000 de euro si in acelasi timp sa detina o vila, o masina scumpa, o ambarcatiune de agrement si sa-si trimita copiii la scoli private", a declarat Papaconstantinou.