Statele au salvat bancile. Cine salveaza statele?

"Trebuie sa inghetam cheltuielile publice pana in 2014, iar pana in 2015 vom reduce deficitul bugetar la 3% din PIB." Suna cunoscut? Este vorba despre Guvernul Romaniei? Nu numai. Aceeasi fraza-angajament este pe buzele ministrilor de finante din Grecia, Spania, Portugalia, ba chiar si Italia sau Franta.

Intr-un singur an, pe nesimtite, pe piata financiara nu mai e vorba de mari companii sau banci care sunt salvate de catre state cu sute de miliarde de euro, ci de state cu probleme de cash-flow.

Grecia are la scadenta peste 50 de miliarde de euro anul acesta din datoria publica de 370 de miliarde de euro si detinatorii titlurilor se tem ca nu va avea de unde sa plateasca. Spania, Portugalia si Italia sunt si ele luate in vizor.

Traderii deja le-au gasit un nume - PIGS, al doilea acronim care face cariera dupa BRIC (Brazilia, Rusia, India, China) sub care un economist vizionar de la Goldman Sachs a inmanuncheat cele mai mari piete emergente acum 10 ani.

Modelul social european, cu taxe mari si cheltuieli guvernamentale mari relativ la PIB, este pus la incercare. Sunteti supraindatorati! Reduceti deficitele! este mesajul pietelor financiare catre aceste tari.

Inainte de 2008, anul prabusirii Lehman Brothers, o tema favorita a publicatiilor financiare era diferenta intre capitalismul continental european cu prea putine ore lucrate si prea multe vacante si capitalismul anglo-saxon, cu o productivitate mai mare.

Ideea era, se spunea, ca cine nu are productivitate trebuie sa faca reforme sa devina competitiv. In 2004, cancelarul german Gerhard Shroeder a pus la punct Agenda 2010, prin care ajutoarele sociale generoase au fost reduse si barierele la fuziuni si achizitii de companii eliminate.

Prabusirile de pe Wall Street si City, cu titanii mondiali ai competitivitatii Goldman Sachs, Merrill Lynch si ceilalti in genunchi dupa bani la Trezoreria Statelor Unite si cu venerabile banci britanice nationalizate cu sute de miliarde de euro, au facut uitat subiectul.

Nu mai putea fi vorba de super-competitivitate acolo unde statul a fost nevoit sa cheltuie sute de miliarde de euro pentru a stinge "focul" provocat de cel mai bine platiti executivi din lume - bancherii de investitii.

Mai mult, pana in toamna anului trecut, cand au inceput sa fie (re)puse in discutie datoriile si deficitele din ce in ce mai mari ale statelor, modelele economice francez si german au fost apreciate pentru rezistenta mai buna la criza.

Intrebarea care se pune acum: exista vreo legatura intre dereglementarea si liberalismul mai accentuate de pe pietele anglo-saxone si bubble-ul spart pe Wall Street si City sau pur si simplu se putea intampla oricui, iar Germania si Franta de fapt nu au banci destul de mari pentru a fi cuprinse de asa o criza ca in SUA si Anglia?

Intre timp, bancherii ale caror salarii sunt platite de stat pentru ca bancile lor au fost nationalizate se declara "ingrijorati" de datoriile statelor. "Oamenii ar trebui sa fie ingrijorati mai mult in privinta datoriei publice a Frantei", a declarat saptamana trecuta Nick Kounis, economist-sef la Fortis Bank pentru regiunea Europa, conform Reuters. Daca Fortis nu ar fi fost salvata de la faliment de Belgia si Olanda cu cateva zeci de miliarde de euro, probabil ca ar fi fost un comentariu corect.

Chiar si la noi bancheri cum sunt Razvan Temesan, fost sef al Bancorex, ale carei pierderi au fost acoperite de stat cu 2 miliarde de euro, isi mai fac timp intre doua tururi de piscina sa-si dea cu parerea despre evolutia economiei. In 1999, dupa ce statul roman a salvat Bancorex si Banca Agricola, era gata-gata sa intre in incapacitate de plata pentru ca au picat trei scadente ale unor imprumuturi in acelasi an.

Grecia si-a ajutat bancile in toamna lui 2008 cu finantari preferentiale de cateva zeci de miliarde de euro, iar acum da din colt in colt pentru datoria publica.

Este limpede ca ecuatia bancilor s-a transformat in ecuatia statelor. Iar cand statele vin in ecuatie, inseamna relatii de putere. Pe asta si mizeaza Grecia in afara de faptul ca asteapta vara sa mai faca un ban din turism. "Nu va puteti permite sa nu mai aveti plaja voastra" - este mesajul catre nordici.

Cand companiile "se ajuta" intre ele, cel slab cedeaza controlul celui care vine cu banii. Cand statele "se ajuta" intre ele, cedeaza suveranitate. Aici este cheia. Statele si-au ajutat bancile. Cine va ajuta statele, si cu ce pret?

Sorin Paslaru este redactorul-sef al ZF