Cum s-a intors roata la Timpuri Noi Bucuresti: „Am avut o oferta de 93 de milioane de euro pe teren si nu am vandut. Acum negociem pe la 30”

Autor: Cristi Moga 16.02.2010

Timpuri Noi, una dintre ultimele platforme industriale din interiorul Capitalei cauta de mai bine de patru ani cumparatori pentru terenul imobiliar detinut. Compania trebuie sa ramburseze bancilor 20 mil. euro in acest an.



Terenul de 5,4 hectare al fabricii Timpuri Noi, situata la circa un kilometru de Piata Unirii din Capitala, este la vanzare de mai bine de patru ani, dar fata de perioada de boom imobiliar, pretentiile proprietarilor par a fi de aproape trei ori mai mici, in conditiile in care firma are credite de circa 20 de milioane de euro. "De patru ani tot vindem terenul asta. La inceputul fiecarui an, pentru a respecta Legea 31 este obligatoriu sa facem anunt pe Bursa, cu hotararea de a scoate activul la vanzare, fie ca gasim sau nu cumparator. In ultimii ani cred ca am avut 30 - 40 de oferte pentru acest teren. Cam toti jucatorii din retail au trecut pe aici", spune Adrian Breazu, directorul general al firmei Timpuri Noi, in portofoliul careia se afla unul dintre cele mai ravnite loturi din Bucuresti.

Cine detine Timpuri Noi

Potrivit datelor de la Depozitarul Central, principalii actionari ai firmei sunt Asociatia Salariatilor, cu o detinere de 73,6%, si SIF Muntenia, cu 21,9%, reprezentata de Mircea Oancea, presedintele Pensiilor Private din Romania. Participatia Asociatiei Salariatilor este insa controlata, potrivit lui Breazu, de el si de alte trei persoane, "doi straini" si Gheorghe Ionescu, tatal lui Bogdan Ionescu (Syda), prietenul fiicei sefului statului, Elena Basescu, conform ziarelor tabloide.

Actualii proprietari ai Timpuri Noi au fost acuzati in presa ca au intrat in posesia fabricii in mod fraudulos, iar fostul director al uzinei a intentat mai multe procese in acest sens, acuzand totodata ca fabrica a ajuns pe mana unor apropiati ai fostului primar al Capitalei Adriean Videanu. Breazu spune insa ca nu il cunoaste personal pe Videanu, actualul ministru al economiei. "Daca era implicat, poate luam PUZ-ul mai devreme, nu in 2009, cand primar a devenit Oprescu."

Actionarii Timpuri Noi ar fi putut face o avere daca vindeau in urma cu doi-trei ani. In prezent insa pretul solicitat este cel al "pietei din momentul vanzarii (dar nu mai mic decat necesarul rambursarii creditelor existente la data de 31.12.2009 si mutarii SC Timpuri Noi SA", potrivit unui anunt al firmei publicat pe site-ul Bursei.

"Cea mai buna oferta pe care am primit-o a fost de 93 de milioane de euro, in noiembrie 2007, dar ceilalti actionari nu au vrut. Daca era dupa mine, vindeam. Le amintesc si acum de acea oferta. Trei luni mai tarziu, in februarie, aceiasi slovaci au facut o oferta de 60 de milioane de euro. Acum ne jucam pe undeva pe la 30 de milioane de euro", spune directorul Timpuri Noi.

Interesul pentru platforma a fost confirmat de-a lungul timpului de mai multi investitori imobiliari. De ce nu s-a vandut insa platforma? "Dezavantajul nostru este legat de faptul ca inca functionam aici, astfel ca cine cumpara nu se poate apuca de treaba de a doua zi. In acelasi timp, avem multe cladiri aici care trebuie demolate, astfel ca procesul ar fi si mai lung. Un al treilea motiv ar fi faptul ca avem inca o serie de litigii pe suprafete de 2.000-3.000 de metri patrati, iar potentialii cumparatori ne cer stingerea acestora inaintea incheierii tranzactiei", afirma Breazu.

Ce ar putea grabi vanzarea platformei in acest an?

Firma Timpuri Noi are datorii de circa 20 de milioane de euro, cea mai mare parte catre BCR si BRD, credite a caror rambursare ar trebui facuta pana la sfarsitul acestui an. Breazu spune ca va gasi o solutie pana la sfarsitul anului, astfel incat activele firmei sa nu fie executate de banci, catre care in prezent este platita doar dobanda creditelor.

De unde vin insa aceste imprumuturi pentru o firma care anul trecut a avut o cifra de afaceri de 3-4 milioane de euro?

"Timpuri Noi a acumulat datorii de circa 300 de miliarde de lei vechi (7-8 milioane de euro) catre bugetul de stat si furnizorii de utilitati, dupa ce timp de patru ani nu s-au platit nici macar contributiile sociale. Cand se imbolnavea cate un angajat, i se platea contributia pentru a putea beneficia de servicii medicale. Circa sase milioane de euro au fost investiti pentru mutare - am cumparat un teren de 1,5 hectare in Jilava, am ridicat o cladire si suntem in faza de punere in functiune finala, dupa ce am tras gaz, curent si restul utilitatilor. In plus, am avut pierderi de circa 2,8 milioane de euro in ultimii cinci ani", spune Breazu.

El afirma ca actualul target este de mutare a activitatii firmei pana la sfarsitul acestui an pe lotul din Jilava deoarece mentinerea a doua puncte de lucru inseamna cheltuieli de functionare mai mari. Mutarea costa peste 10 mil. euro, de aceea trebuie sa vanda terenul cu peste 30 mil. euro, restul banilor fiind necesari pentru plata creditelor. Firma are in prezent 153 de angajati, dupa ce in urma cu 20 de ani in cadrul fabricii de la malul Dambovitei lucrau circa 2.700 de oameni.