Alegeri istorice la Bursa de Valori Bucuresti: Actionarii Bursei de la Bucuresti isi aleg vineri conducatorii pentru urmatorii patru ani

Prabusirea valorii tranzactiilor de pe Bursa in ultimii doi ani, pe fondul crizei financiare, a erodat puternic veniturile societatilor de brokeraj, care sunt in acelasi timp si cei mai mari actionari ai Bursei de Valori Bucuresti, iar o parte din nemultumirea brokerilor se indreapta acum impotriva conducerii BVB, pe care unii o considera responsabila pentru ritmul lent de dezvoltare a pietei in ultimii ani. De cealalta parte, actualii membri din conducerea bursei incearca sa obtina un nou mandat spunand ca vor incerca sa finalizeze proiectele demarate in ultimii ani.

In ultimii ani, Bursa de la Bucuresti si-a lansat propria piata futures, intrand in competitie cu cea de la Sibiu, a listat primele titluri de stat si a demarat o serie de initiative, cum ar fi introducerea conturilor globale, care sa faciliteze accesul la piata al investitorilor straini. O parte dintre initiative au fost intarziate insa de CNVM, cum ar fi reglementarea pietei RASDAQ.

Pe de alta parte, numarul companiilor listate la Bursa in ultimii patru ani este extrem de mic in comparatie cu alte piete din regiune, cum ar fi Polonia, Bursa neindeplinindu-si cu adevarat rolul de finantare a economiei. Mai mult, prabusirea din 2008 a pietei actiunilor a alungat multi investitori din piata, locali si straini, astfel ca brokerii se bat acum pe o piata mult mai mica.

Acesta este principalul motiv pentru care peste 20 de sefi de societati de brokeraj, brokeri si investitori s-au inscris in cursa pentru un loc in Consiliul de Administratie al Bursei, fiecare dintre ei sustinand ca va lupta in continuare pentru dezvoltarea pietei de capital.

Majoritatea candidatilor expun aceleasi obiective: cresterea valorii tranzactiilor de pe Bursa, atragerea unui numar cat mai mare de emitenti printr-o strategie de vanzari mai agresiva, cresterea free-float-ului companiilor deja listate, dezvoltarea de noi instrumente (cum ar fi imprumutul de actiuni, tranzactiile in marja sau institutia market-makerului). Din programe nu lipsesc colaborarea mai stransa cu CNVM si cu autoritatile statului si listarea Bursei intr-un termen cat mai scurt. Fuziunea BVB cu Bursa din Sibiu este de asemenea o idee sustinuta de tot mai multi dintre brokeri, la fel ca si deschiderea Bursei de la Bucuresti catre colaborarea cu operatori de piata puternici din vestul Europei.

Nu lipsesc insa si ideile originale, cum ar fi introducerea unei sesiuni de tranzactionare in timpul noptii, care sa permita un acces mai facil la piata a investitorilor din SUA sau Canada, propusa de unul dintre candidati.

Politica alegerilor la Bursa

Chiar daca la nivel declarativ, programele candidatilor au multe puncte comune, la nivel de interese exista mai multe grupuri care incearca sa castige suprematia in Consiliul Bursei avand abordari strategice diferite.

Pe de o parte, marile firme de brokeraj, in special cele care au in spate grupuri financiare puternice, care realizeaza cea mai mare parte a tranzactiilor din piata, incearca sa impuna un ritm de dezvoltare mai accelerat astfel incat sa-si creasca afacerile, dar si costuri operationale mai mici, pentru a putea deveni mai competitive. Printre propunerile lor se numara crearea institutiei market-makerilor si pe piata de actiuni si oferirea de facilitati pentru market-makeri, cum ar fi comisioane mai scazute.

Pe de alta parte, firmele de brokeraj mai mici, care nu au resursele financiare pentru a se adapta la modificari radicale in structura pietei, nu sunt de acord cu favorizarea prin tarife a brokerilor mari, care ar afecta in prima faza si veniturile Bursei de Valori. Pentru firmele de brokeraj mici, actiunile detinute la Bursa reprezinta o sursa importanta de venit.

La nivelul actionariatului, insa, firmele mari de brokeraj au aceeasi forta ca si cele mici, in conditiile in care la transformarea Bursei din institutie de interes public in societate pe actiuni, in 2006, actiunile au fost impartite in mod egal intre cele circa 70 de societati de brokeraj membre. Astfel, fiecare grup trebuie sa incerce sa-si atraga cat mai multi sustinatori pentru a-si putea impune vointa.

Un alt grup semnificativ este cel al firmelor de brokeraj care au participatii importante atat la Bursa de la Bucuresti, cat si la cea din Sibiu, care militeaza puternic pentru fuziunea dintre cele doua piete. Din acest grup fac parte firme de brokeraj precum HTI Valori Mobiliare, Broker Cluj sau Prime Transaction.

Pentru functia de presedinte, lupta pare sa se dea in doi

Functia de presedinte al Bursei este vizata de Dan Paul, presedintele Asociatiei Brokerilor, si de Mircea Botta, presedintele firmei de brokeraj Romcapital din Timisoara.

Functia de presedinte al Bursei are mai mai mult prerogative reprezentative, votul presedintelui fiind decisiv doar in caz de paritate.

Stere Farmache, actualul presedinte al BVB, nu si-a anuntat pana acum candidatura si nici nu a putut fi contactat pentru comentarii. El ocupa functia de presedinte al BVB din 2008, dupa retragerea lui Septimiu Stoica si unificarea functiei de presedinte cu cea de director general. Anul trecut, Farmache s-a retras din functia de director general al BVB pentru a o prelua pe cea de vicepresedinte a Alpha Bank, miscare in urma careia a pierdut sprijinul unei parti semnificative din actionarii Bursei.