Interviu cu Mihail Dumitru, ministrul agriculturii: Agricultura se face pentru profit, nu pentru subventii. Cum comentati?

In anticamera Ministerului Agriculturii, o harta a Romaniei in relief atat de veche ca probabil a vegheat instalarea ultimilor 20 de ministri sta in fata unui dulap la fel de batran, dar plin de brosuri cu informatii despre fonduri de la Uniunea Europeana. Vechi si nou. Dar atat de nou incat pe alocuri este ininteligibil.

Ghidul solicitantului. Instalarea tinerilor fermieri. Masura 112. Pagina 6: "Beneficiarii eligibili pentru sprijinul financiar nerambursabil acordat prin masura 112 sunt fermierii in varsta de pana la 40 de ani care practica in principal activitati agricole si a caror exploatatie agricola are o dimensiune economica cuprinsa intre 6 si 40 de ude". Dar ce inseamna UDE? Trei hectare, cinci? In josul paginii, o explicatie: "UDE reprezinta unitatea prin care se exprima dimensiunea economica a unei exploatatii agricole. Valoarea unei UDE este de 1.200 de euro". Lamuriti? Tanarul de pe coperta ghidului aflat intr-un tractor pare multumit. El stie ce inseamna UDE.

Pana acum 600 de fermieri au invatat atat de bine ce inseamna UDE, ce acte sa depuna si unde sa mearga ca sa primeasca intre 15.000 si 25.000 de euro, ca au inceput sa primeasca si banii.

Alte cateva mii au depus actele si asteapta banii. In total sunt disponibile 337 mil. euro (din care 80% vin de la UE) pentru un total de 13.000 de fermieri. Aceasta este una dintre "masurile", adica liniile de finantare puse la dispozitia agricultorilor de catre Uniunea Europeana. Nume de cod "112".

112, 121, 143, 177. Sub asemenea nume de cod urmeaza sa fie injectate in agricultura romaneasca 8 miliarde de euro pana in 2013. Banii sunt distribuiti (in cea mai mare parte) de APIA si APDPR - doua agentii aflate in subordinea ministerului, care inseamna Agentia de Plati si Agentia de Dezvoltare Rurala.

Chiar stiu oamenii despre acesti bani, despre EDU, APIA si APDPR?

"Sa stiti ca oamenii stiu mult mai multe despre fondurile europene din agricultura decat va imaginati", spune Mihail Dumitru, noul ministru al agriculturii.

Din cateva schimburi de cuvinte este clar.

Daca trebuia gasit un om care sa stie totul despre fondurile europene pentru agricultura, el este Mihail Dumitru, care a stat de partea cealalta a mesei la negocierile Romaniei cu Uniunea Europeana, ca angajat al Comisiei Europene.

Din acest punct de vedere, intrarea pe terenul fondurilor in cadrul interviului este minata. "D-le ministru, as dori sa ne spuneti mai intai despre nivelul scazut al atragerii fondurilor europene in agricultura."

"Stati putin, ca tocmai aici este problema. Daca stiti cu adevarat situatia atragerii de fonduri, o sa vedeti ca Ministerul Agriculturii sta mult mai bine decat orice alt minister. In primul rand, depinde de ce grad de absorbtie vorbim."

Si incepe sa expuna cifre si procente pana cand ajunge la o concluzie: de fapt, imaginea construita in media ca Romania este in urma la nivelul atragerii de fonduri este falsa, cel putin pe agricultura.

"Stiti ca exista programe, spre exemplu investitiile in infrastructura satelor, unde sunt pe cale sa se termine banii?"

"Dar, d-le ministru, unde se vad acesti bani. Cate plati s-au facut? Care sunt comunele care au retea de apa, de canalizare?"

Daca intri pe site-ul Ministerului Agriculturii, te-ai astepta sa gasesti, la capitolul dezvoltare rurala, care este starea actuala a dezvoltarii rurale din Romania: cate comune avem, cati km de asfalt, cati km de canalizare sau de tevi pentru alimentare cu apa exista si care este obiectivul, tinta pentru 2013, anul in care se incheie prima alocare bugetara de la UE. In loc de aceste informatii, cine este interesat de situatia infrastructurii rurale din Romania poate citi extrase de lege despre atributiile Directiei generale de dezvoltare rurala.

"Dar nu ati citit planul national de dezvoltare rurala. Exista pe site. Este documentul care a fost negociat cu Uniunea Europeana in care sunt descrise detaliat obiectivele Romaniei pentru 2013 pe fiecare din aceste capitole."

Ministrul Mihail Dumitru, licentiat in Agronomie si cu numeroase programe de specializare, este acum pus in situatia de a aplica ceea ce a negociat cu Romania de cealalta parte a mesei in calitate de reprezentant al Comisiei Europene. Inainte de 2007, a fost responsabilul reprezentantei Comisiei Europene la Bucuresti pe partea de agricultura.

"Am negociat tot procesul de integrare europeana pe partea de agricultura si pescuit. Eu lucrez in domeniul fondurilor europene de 15 ani, de cand nici nu era vorba de aderarea la Uniunea Europeana", explica Mihai Dumitru.

Beneficiind de aceasta perspectiva atat de larga, ce spune noul ministru la intrebarea cheie privind acest sector: cand va ajunge Romania sa-si echilibreze balanta comerciala cu produse agroalimentare, aflata acum intr-un deficit de 2 miliarde de euro?

Cum vor capacita cele 8 miliarde de euro (sau o parte din ele, cat va reusi sa cheltuie Romania) care vor intra in agricultura fermierii romani astfel incat sa nu mai exportam vite de 68 de milioane de euro si sa importam carne de vita de 220 de milioane de euro pe an, sa nu mai dam anual pe rosii din import 26 de milioane de euro si nu putem exporta decat de un milion de euro?

"Este foarte greu de spus. Mi-as dori ca in 3-4 ani valoarea exporturilor sa o egaleze pe cea a importurilor de produse agroalimentare. In 2009 a mai scazut deficitul comercial in acest sector, dar sa nu uitam ca importurile s-au redus din cauza scaderii puterii de cumparare. Este vorba de o combinatie de factori. Obiectivul principal este cresterea capacitatii de procesare, deci de vanzare a produselor agricole transformate", explica ministrul.

Dar banii care au intrat pana acum se vad?

"Sa stiti ca incep sa se vada. Spre exemplu facem acum evaluarea programelor SAPARD (fonduri de pre-aderare - n. red.). Exista sectoare unde transformarile sunt vizibile. Spre exemplu, multe unitati din industria de procesare a carnii si a laptelui au acum echipamente noi, la standarde europene. Uitati-va si la sectorul viti-vinicol, unde fermele mari si podgoriile au fost reinnoite cu bani europeni. Sunt zeci de milioane de euro investite in podgorii si procesare. Ministerul incearca acum sa ajute producatorii la export."

Intr-adevar, Romania nu exporta mult vin, dar vinul este printre putinele sectoare unde balanta comerciala este echilibrata. In 2009 (fara decembrie) exporturile au fost de circa 12,7 milioane de euro, fata de 13,2 mil. euro importuri.

Poate ca exista capacitati noi de procesare a carnii, dar pentru gospodaria medie taraneasca, unde sunt 3-5 porci, iar taranii nu au unde taia aceste animale si nu pot ajunge pe piata cu ele, ce se schimba?

Cum poate fi vindecata aceasta fractura intre productia taranului si frigiderul oraseanului, umplut cu produse de la supermarket, unde taranul nu-si poate vinde marfa pentru ca nu se incadreaza in parametri de livrare, de greutate sau de grasime?

"Nu exista alta solutie decat asocierea pentru livrare", spune ministrul. "Cand este de vandut, fermierii trebuie sa se asocieze, sa-si cumpere sortatoare, spre exemplu, la legume si fructe si sa caute sa intre astfel in lanturile de magazine. Exista fonduri europene pentru aceste echipamente."

Ministrul da ca exemplu un grup de fermieri dintr-o comuna din Transilvania, Sambata de Sus, unde producatorii de cartofi s-au asociat si au cumparat o linie de calibrare, spalare si sortare.

Dar in Romania exista 1 milion de gospodarii cu 2-3 hectare, 1-2 vaci, 2-3 porci. Cum afla acesti oameni ce trebuie sa faca astfel incat sa nu mai stea cu marfa pe marginea drumului?

De ce nu trimite Ministerul Agriculturii cate un om in fiecare comuna din Romania insarcinat doar cu oferirea de informatii si consultantii.

"Exista un proiect de lege, al camerelor agricole, care prevede acest lucru. Intr-un an de zile vom avea acesti oameni pe teren", promite ministrul.

In acest moment, din 13 milioane de hectare de teren arabil (locul 5 in Europa din acest punct de vedere), 9 milioane de hectare sunt impartite intre 3 milioane de gospodarii cu o medie de 3 hectare de teren pe gospodarie, iar restul de 4 milioane sunt lucrate de cateva mii de ferme mari care detin mii sau zeci de mii de hectare. Cu alte cuvinte, foarte putini foarte mari si foarte multi foarte mici. Nimic sau aproape nimic la mediu.

Care este dimensiunea optima? Se poate indrepta Romania spre modelul polonez sau francez, cu o medie de 50-80 de hectare?

"Nu exista o dimensiune optima. Pentru o ferma de legume 3 hectare, spre exemplu, este arhisuficient", se fereste ministrul Mihail Dumitru sa raspunda ("nu exista nicaieri in documentele de aderare un obiectiv privind numarul de ferme care ar trebui sa ramana si exploatatia optima"), pentru ca urmeaza, normal, urmatoarea intrebare.

Ce se va intampla cu cele 2,5-3 milioane de persoane populatie ocupata acum in agricultura cand fermele se vor consolida?

"Noi vrem ca in comune sa fie frizerii, mici intreprinderi, firme de servicii. Oamenii sa nu mai mearga la oras pentru orice. Sunt bani europeni si pe aceasta directie. Aici va trebui sa fie absorbita o parte din forta de munca."

Domnule ministru, mergeti in piata? Unde va faceti cumparaturile?

"Merg", spune zambind. Si ce va spun oamenii. "Imi cer subventii." Si ce-ati vrea sa va intrebe? "As vrea ca oamenii sa inteleaga logica economica, sa inteleaga ca subventiile nu vin decat sa corecteze un esec al pietei. Sa inteleaga ca in mod normal cine face agricultura trebuie sa se gandeasca la profit."

Mihail Dumitru

ministrul agriculturii

45 de ani

A fost desemnat ministrul agriculturii in cabinetul Emil Boc in decembrie 2009.

Specialist in economie agrara, Dumitru a lucrat pana la numirea sa ca ministru al agriculturii, ca negociator-coordonator al Programului de Dezvoltare Rurala pentru Romania la Comisia Europeana.

"Lucrez pentru Comisia Europeana de 15 ani, am urmat intreg procesul de integrare europeana a Romaniei in momentul in care nimeni din Romania nu credea ca vom intra vreodata in UE. Am negociat tot procesul de integrare pe capitolul agricultura-pescuit si la momentul aderarii Comisia mi-a spus sa ma mut la Bruxelles si sa lucrez in continuare pe domeniu, pentru ca nu erau foarte multi romani", povesteste Dumitru.

Ca orice stat membru, Romania avea dreptul sa isi pregateasca Programul National de Dezvoltare Rurala (PNDR) in limba nationala, iar Mihail Dumitru a fost unul dintre expertii care au ajuns la Bruxelles sa inceapa negocierile pe PNDR cu ministrii romani ai agriculturii care s-au succedat din 2007 pana anul trecut.

"Am lucrat la acest program cu o colega din Scotia, care a invatat romana special pentru implementarea acestui program", spune Dumitru.

Vor reusi taranii romani si primariile din comune sa ia 8,1 mld. euro de la UE?

Programul National de Dezvoltare Rurala (PNDR), care are alocata o suma 8,1 mld. euro de la Uniunea Europeana si 3,1 mld. euro de la bugetul de stat, este fondul "cel mai bine absorbit din Romania", dupa aprecierea ministrului Mihail Dumitru, chiar daca in prezent in buzunarele agricultorilor au intrat doar 741 mil. euro, adica 8,4% din totalul sumei destinate sectorului.

"Fondurile de la UE (8,1 mld. euro) sunt supuse unui risc de dezangajare, adica unui risc de pierdere daca noi nu reusim sa cheltuim pana in al treilea an de angajare suma alocata pe fiecare an. Primul an de dezangajare este 2010. Asta inseamna ca noi trebuie sa cheltuim si sa platim pana la sfarsitul acestui an circa 900 mil. euro (bani alocati pentru 2007-2008). De ce spun ca este fondul cel mai bine absorbit din Romania? Pentru ca pana la sfarsitul anului trecut aveam deja in contul Romaniei 1,5 mld. euro, suma care include si avansul pentru unele proiecte, dar care se calculeaza tot ca plata efectuata. Cu aceste cifre ne-am ridicat la 13% absorbtie", spune Mihail Dumitru.

Anul acesta este insa vazut ca varf de sarcina in ceea ce priveste atragerea fondurilor comunitare. "Investitiile au inceput deja, ceea ce inseamna ca noi ar trebui sa intram pe o panta brusc ascendenta, pentru ca incepem sa facem deconturile abia de anul acesta", este de parere ministrul.

Din totalul de 8,1 mld. euro, beneficiarii au atras prin intermediul proiectelor de modernizare a fermelor sau a zonei rurale circa 200 mil. euro, adica sub 4% din totalul alocat, pana la sfarsitul anului trecut, arata datele Agentiei de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit (APDRP), organism care asigura implementarea Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurala (FEADR).

Restul de 543 mil. euro au fost alocati zonelor defavorizate pentru imbunatatirea mediului si a spatiului rural. Aceste fonduri sunt atrase de catre fermieri fara a fi nevoie de proiecte de investitii ca in cazul celor pentru dezvoltarea fermelor sau pentru crearea de mictrointreprinderi, ci doar de dovada ca beneficiarii respecta anumite norme si se incadreaza in categoria respectiva.

"Prin regulament european fiecare stat membru trebuie sa puna cel putin 25% din fondurile totale pentru aceasta axa. «Secretul» absorbtiei mult mai mari din spatele tarilor membre vechi este ca aloca pana la 70% acestor beneficiari care vin cu cererea si primesc banii. Fac insa acest lucru pentru ca, in comparatie cu Romania, nu mai au nevoile de investitii pe care le avem noi in rural - nu mai au nevoie de drumuri, de infrastructura rurala, de infiintare de microintreprinderi", este de parere Dumitru.

Daca insa aceste masuri sunt denumite de Dumitru "masuri soft", cele "hard" sunt toate masurile legate de investitii si modernizare. "Proiectele vin de la profesionisti, de la oameni care vor sa investeasca, care au capacitate financiara. Avem investitii in microintreprinderi rurale sau turism rural, de exemplu. Masura cea mai solicitata este cea legata de infrastructura rurala. Este o concurenta puternica intre primarii, astfel ca anul acesta vom epuiza toate fondurile alocate pe toti cei sapte ani", anunta Dumitru.

Pentru masurile de sprijinire a fermelor de semi-subzistenta, statul da bani gospodariilor mici pentru a produce mai mult pentru piata si mai putin pentru consum. Taranul trebuie sa isi faca un plan de afaceri, sa demonstreze ca vrea sa traiasca mai mult din activitatea comerciala si va primi o suma de pana la 4.500 de euro pana in 2013, adica 1.500 de euro pe an. "Prin aceasta masura ne propunem sa sprijinim 61.000 de gospodarii", afirma ministrul de resort.

Exista sesiunile lansate in anii trecut, unii au inceput sa faca lucrarile. Noi ne asteptam ca pe masura ce lucrarile avanseaza sa avem din ce in ce mai multe cereri de plata si sa putem absorbi. Ministerul Agriculturii gestioneaza aproape 40% din fondurile europene primite de Romania, acestea reprezentand subventii directe la hectar in valoare de 5,5 mld. euro, fonduri europene pentru dezvoltare rurala de 8,1 mld. euro si fonduri pentru pescuit si acvacultura in valoare de 307 mil. euro.