Exclusiv online - Cum se joaca computerele cu miliarde de euro: Pe pietele financiare oamenii au fost inlocuiti de inteligenta artificiala

Autor: Cristina Rosca 19.02.2010

Ce se intampla in salile de tranzactii de la bursele din intreaga lume nu se mai aseamana cu ceea ce am vazut in filmele cu substrat financiar. Acum totul pare desprins din filmele science-fiction - computere ultraperformante, viteza si oameni doar pe fundal.

La New York Stock Exchange, nu cu mult dupa ora pranzului in urma cu trei ani, au inceput sa se intample lucruri neobisnuite. A avut loc o inundatie cu sute de mii de ordine "buy" (cumpara) si "sell" (vinde), mesaje care semnalau venirea de comenzi ce erau aproape simultan anulate.

Volumul de mesaje trimise era atat de mare incat traficul de informatii ce venea la NYSE de la sute de firme de trading aproape s-a blocat, actionand ca o piedica pentru 975 de actiuni ce au ramas blocate pe tabela din sala de tranzactionare.

Cazul a fost facut public abia luna trecuta, cand comisia de disciplina a NYSE a amendat banca elvetiana Credit Suisse pentru ca nu a reusit sa supravegheze un "algoritm" dezvoltat si actionat de ramura de proprietary trading a grupului - care face tranzactii utilizand banii bancii si nu fondurile clientilor.

Tranzactii bursiere sau informatica pura

Algoritmii au devenit ceva comun in "lumea financiara", nu doar in cazul tranzactiilor cu actiuni, ci si in cazul tranzactiilor cu derivative, precum optiuni si futures. In esenta, programele de software decid cand, cum si unde se tranzactioneaza anumite instrumente financiare, fara a mai fi necesara interventia oamenilor. In cazul Credit Suisse insa, NYSE a descoperit ca mesajele faceau referire la comenzi care, desi au fost anterior generate de algoritm, nu au fost niciodata trimise "din cauza unei probleme neprevazute de programare".

A fost o decizie dificila pentru NYSE. Intrebat daca ar fi putut fi inchisa bursa din cauza faptului ca era bombardata cu tranzactii false, un oficial a spus: "Daca problema ar fi avut o magnitudine mult mai mare, atunci ar fi fost o problema".
Tranzactiile eronate nu sunt un fenomen nou pe piete. Erori de tipul "fat fingers" (degete grase) - comenzi gresite din cauza unor erori de tastare, au loc si in prezent si sunt invocate ca motiv principal pentru pierderi. Saptamana aceasta, un trader a cumparat din greseala actiuni in cadrul companiei japoneze de recrutare cunoscuta ca J-Com, desi intentia sa era sa achizitioneze titlurile Jcom, grupul de televiziune prin cablu.

Viteza, cea mai mare viteza, super-viteza

Inovatiile tehnologice nu reprezinta nici ele o noutate. Pit trader-ul - nume dat brokerilor ce se ocupa de contracte cu produse cerealiere - avea computer intr-o perioada cand rivalii sai inca utilizau telefonul. Acest lucru reprezenta un avantaj in anii '80. Multi au dat insa vina pe computere pentru crah-ul bursier din 1987.
Descoperirile tehnologice din ultimii cinci ani au fost atat de importante incat pietele sunt acum operate si coordonate de masini mai degraba decat de oameni care introduc comenzile din tastatura.

Cel mai pesimist scenariu pentru o bursa de valori, acela de a fi "lovita" de algoritmi ce actioneaza de o maniera aleatoare, si care provoaca tulburari pentru sistemul financiar in ansamblu, este considerat un pericol real pentru multi jucatori din industrie.

Decizia de a face tranzactii poate fi "alimentata" de o stire. Exista chiar o tehnologie separata care "rasfoieste" presa pentru a indemna algoritmii intr-o anumita directie. Mai exact indica faptul ca "ar putea fi profitabil sa tranzactionezi actiunile companiei x".

Alte tipuri de algoritmi cauta unde - dintr-o larga paleta de platforme de trading si burse - se gaseste cel mai bun pret.

Viteza de desfasurare a unor astfel de tranzactii este alarmanta. Tehnologia este atat de sofisticata incat mii de comenzi pot fi trimise catre "motorul" unei burse, unde comenzile de buy si sell sunt puse impreuna si sunt "gasite perechi", totul in mai putin de 300 microsecunde - de 1.000 de ori mai repede decat clipitul unui om.