Mihai Rohan, Heidelberg Cement: Boom-ul din 2006-2008 va reveni abia in 2015-2017

Mihai Rohan, 64 de ani, cel mai puternic executiv roman din industria cimentului, fiind supranumit si "tatal cimentului", nu priveste optimist anul 2010, al carui inceput a fost afectat si de "una dintre cele mai grele ierni din ultimii 20 de ani", dar pe termen mediu considera ca investitiile straine vor continua sa se intensifice, mai ales dupa ce statul va incepe proiectele mari de infrastructura cu bani de la UE si din parteneriate public-private. Cel care a condus in anii '90 Centrala Cimentului, care cuprindea toate cele noua fabrici de ciment din Romania cu 10.000 de angajati, considera ca cine va trece cu bine de criza in 2010 nu va mai avea probleme in anii urmatori.

Rohan afirma ca economia isi va reveni doar dupa ce piata constructiilor va trece pe crestere, lucru care nu se va intampla anul acesta, cand se estimeaza o reducere de 5-10% . El sustine ca programe precum "Prima Casa" sunt foarte putin fata de ceea ce ar trebui sa faca statul pentru a relansa economia si piata constructiilor.

"Acum statul este cel care trebuie sa genereze investitii masive, ca sa atraga dupa el investitorii. Un proiect precum autostrada Comarnic-Brasov va genera in perioada de constructie de trei-patru ani un consum de ciment cat productia anuala a unei fabrici (echivalentul unui milion de tone - n.r.), la care se adauga utilajele si alte materiale de constructii care vor fi folosite. Astfel de proiecte vor relansa economia", explica Rohan, care conduce businessul de 312 mil. euro in 2009 al grupului german HeidelbergCement in Romania.

El asteapta o revenire a economiei in a doua jumatate a anului, care sa vina tocmai de la investitiile publice, pentru ca privatul nu poate sustine cresterea economica, pentru ca nu are acces la credite bancare.

"Chiar daca se va imbunatati situatia in semestrul al doilea si asteptam ca statul sa dea un semn in acest sens, starea de expectativa va continua pana in 2011. Daca bancile nu dau drumul la credite va fi foarte greu, dar si ele sunt la randul lor fripte cu criza si nu prea mai indraznesc sa acorde finantari."

Statul stie ce trebuie sa faca, dar nu are bani

"Masurile de iesire din criza le-am propus si le stie si guvernul, dar din pacate nu are posibilitatea sa le faca, pentru ca incasarile nu sunt cele pe care si le-au propus. Intreprinderile, prin faptul ca lucreaza mai putin, platesc TVA mai putin si cu intarziere, ca nu au de unde", explica Rohan. El a participat la inceputul anului la o conferinta a patronatelor din constructii in care a sustinut reducerea dobanzii de referinta a BNR, cofinantarea proiectelor cu bani de la Uniunea Europeana si stabilirea bugetelor locale ale administratiilor ca principale masuri de iesire din criza.

"Semnalul pe care l-a dat BNR prin reducerea dobanzii este binevenit, insa ar mai trebui sa o reduca cu inca un punct, pentru ca ar scadea costul creditului si ar incuraja populatia sa se indatoreze. Costul ridicat al creditului si nesiguranta locului de munca ii determina pe oameni sa ezite sa se imprumute, chiar daca au ce sa puna gaj, o casa, un teren, ele sunt cu valori mici, pentru ca exista riscul sa le piarda, daca nu mai platesc creditul", considera Rohan.

Activitatea privata a fost afectata puternic anul trecut indirect de catre stat, prin faptul ca bancile au preferat sa imprumute Guvernul in loc sa finanteze companiile private. Trezoreria a vandut in 2009 titluri de stat de circa 65 de miliarde de lei (15,3 mld. euro), statul fiind principalul client al bancilor, care, in absenta unei cereri solvabile din mediul privat, si-au putut plasa fara risc si la randamente bune lichiditatile. La acestea se adauga imprumuturile in valuta ale Guvernului de la bancile locale, care au totalizat 2,26 miliarde de euro.

"Toate bancile s-au inghesuit sa finanteze statul, pentru ca este un plasament sigur si astfel au trait bine anul trecut. Daca nu imprumutau statul erau presate sa acorde credite pentru persoane fizice sau intreprinderi si sa reduca riscul. Indirect statul a sugrumat activitatea privata."

Va creste numarul insolventelor

Lipsa creditelor de la banci a lovit in businessul companiilor de constructii, cele mai cunoscute cazuri de insolvente sau falimente din 2009 fiind constructorul Ozer, distribuitorii de materiale de constructii Direct din judetul Arges si Delta Distribution din Bucuresti, precum si producatorul de betoane Indac din Bucuresti, care a solicitat recent insolventa.

"In mod sigur se vor inregistra anul acesta mai multe cazuri de insolventa in constructii decat in 2009, mai ales in cazul firmelor mici. Vor sucomba pentru ca ei nu au cash-flow care sa le asigure supravietuirea. Eu am spus inca de anul trecut ca in 2009 s-a lucrat mai mult pe proiecte care s-au rostogolit din anii trecuti, care anul acesta au disparut complet si firmele nu mai au ce sa incaseze din urma", sustine managerul Carpatcement Holding.

El sustine ca pentru firmele de constructii si pentru producatori va fi mult mai greu anul acesta. "Cine scapa anul acesta trece linistit in urmatorii ani, dar vor scapa putini. Indiferent de faptul ca piata va scadea mai putin anul acesta, este vorba despre cash-flow. Vinzi putin, incasezi putin, nu ai cum sa reiei ciclul de productie. Firmele mici incearca sa obtina credite, dar bancile cer atat de multe garantii, incat nu-si pot permite sa obtina finantarea."

Tot din cauza lipsei creditarii, constructorii castiga mai putine contracte, pentru ca nu mai obtin scrisori de garantie pe care trebuie sa le prezinte la licitatii. Anul trecut bancile au mai acordat scrisori de garantie sau mai erau valabile cele emise in 2008, care se intindeau pana in 2009.

Cel mai greu prim-trimestru

Vanzarile de ciment, unul dintre cei mai importanti indicatori din economie, ar putea inregistra in primul trimestru o scadere mai grava decat cea de 50%, cat era estimata la sfarsitul lui 2009.

"Primul trimestru va fi afectat si de alegerile de la sfarsitul anului 2009, si de criza, si de vremea nefavorabila. Schimbarea autoritatilor n-a permis eliberarea fondurilor pentru cei care au lucrat, plus banii care au ramas restante de anul trecut", explica Rohan.

Un exemplu al inceputului de an "inghetat" este faptul ca HeidelbergCement nu a reluat inca productia de ciment, oprita in lunile noiembrie-decembrie 2009 si in cazul in care cererea nu va reveni nici in luna martie, germanii iau in calcul trimiterea angajatilor in somaj tehnic. Carpatcement Holding, divizia locala a grupului german, a mai luat aceasta decizie la sfarsitul anului trecut, cand a trimis 50% din angajati in somaj tehnic cate 12-15 zile.

"Pe langa criza am mai avut si o iarna de trei luni, ceea ce noi nu am mai avut de 20 de ani si nimeni nu a putut sa prevada acest lucru. La omul sarac, nici boii nu trag. Din aceasta cauza inca nu am reluat productia."

Bani mai putini de la capsunari

Somajul ar putea urca anul acesta la circa 10%, avand in vedere ca tot mai multe firme intra in insolventa sau faliment, statul va reduce numarul de bugetari si tot mai multi muncitori romani din strainatate se vor intoarce pentru ca nu vor mai gasi locuri de munca.

"In mod sigur somajul va ajunge la 10% anul acesta, din cauza disponibilizarilor care vor continua sa fie in mediul privat, dar si a celor de bugetari. Noi am tot strans cureaua in ultimii ani, a venit si randul statului. Din pacate, cresterea somajului va reduce puterea de cumparare", afirma seful Carpatcement Holding.

Banii care veneau anual de la muncitorii romani din strainatate, care erau investiti in principal in constructii, s-au redus semnificativ in 2009 si nu au mai fost alocati catre modernizarea locuintelor sau constructia de case, ci au fost transformati in depozite.

"Romanii care au lucrat in strainatate au adus cu 35% mai putini bani decat in anul precedent, bani care se investeau cu preponderenta in constructii, construiau o casa, modernizau apartamentul. In plus, o mare parte din bani au fost tezaurizati in asteptarea revenirii pietei", considera Rohan.

Cea mai mare temere a romanilor este in prezent pierderea locurilor de munca, care a condus la o stare generala de expectativa. Fiecare spera ca vor mai scadea preturile la locuinte si inca mai este potential de reducere a preturilor, pentru ca marjele dezvoltatorilor ajungeau chiar si la 300% in anii trecuti. "In zona Baneasa au scazut preturile cu 50%, dar tot mai este loc de scadere. Din pacate, chiar daca lasa preturile jos, romanii nu cumpara pentru ca nu au acces la credite."

Grupul HeidelbergCement a intrat pe piata locala in 1998, prin achizitionarea fabricilor de ciment de la Bicaz, Deva si Fieni, si activeaza prin companiile Carpatcement Holding, Carpat Beton si Carpat Agregate.

Mihai Rohan despre

Insolvente: In mod sigur se vor inregistra anul acesta mai multe cazuri de insolventa in constructii decat in 2009, mai ales in cazul firmelor mici. Vor sucomba pentru ca ei nu au cash-flow care sa le asigure supravietuirea.

2010: Pentru firmele de constructii si pentru producatori va fi mult mai greu anul acesta. Cine scapa anul acesta trece linistit in urmatorii ani, dar vor scapa putini.

Somaj: In mod sigur va ajunge la 10% anul acesta din cauza disponibilizarilor care vor continua sa fie in mediul privat, dar si a celor de bugetari. Noi am tot strans cureaua in ultimii ani, a venit si randul statului.

Relatia cu bancile: Vinzi putin, incasezi putin, nu ai cum sa reiei ciclul de productie. Firmele mici incearca sa obtina credite, dar bancile cer atat de multe garantii, incat nu-si pot permite sa obtina finantarea.

Dobanda de referinta: Semnalul pe care l-a dat BNR prin reducerea dobanzii este binevenit, insa ar mai trebui sa o reduca cu inca un punct, pentru ca ar scadea costul creditului si ar incuraja populatia sa se indatoreze. Din cauza costului ridicat si a nesigurantei locului de munca, oamenii ezita sa se imprumute.

BOOM IN 2015-2017

Rohan afirma ca cele trei fabrici de ciment sunt pregatite sa faca fata cererii in urmatorii cinci ani, dupa ce compania pe care o conduce a investit 120 de milioane de euro in perioada 2008-2009 in dublarea capacitatilor de productie pana la 4,5 milioane de tone.

Afacerile Carpatcement Holding au stagnat in 2008, in plin boom economic, tocmai din cauza faptului ca nu reusea sa faca fata cererii, pentru ca avea productia prea mica.

"Ne asteptam la cresteri similare ca in perioada 2006-2008 in orizontul a cinci-zece ani, in intervalul 2015-2017, determinate de investitiile in infrastructura."