Principalele municipalitati isi construiesc bugete cu aproape 10% mai mici

Autor: Iulian Anghel 22.02.2010

Principalele orase din Romania pregatesc bugetele pentru 2010 in scadere in medie cu 10% fata de 2009. Insa, pentru unele dintre orase, aceasta scadere ajunge si la 20%, iar principalele economii ce trebuie facute pentru incadrarea in bugetele de criza vor insemna, practic, sistarea unor investitii.

Asadar, chiar daca taxele si impozitele locale au crescut in acest an cu aproximativ 20%, banii estimati a fi adunati la bugetele locale sunt mai putini decat in anul precedent, care si el a fost un an al scaderii in ceea ce priveste veniturile, raportat la 2008.

Cresterea taxelor cu 20% a fost posibila in urma unei hotarari de guvern care a actualizat aceste taxe cu inflatia din ultimii trei ani. Insa, observa edilii, aceste cresteri nu pot compensa faptul ca banii pe care Guvernul ii intoarce localitatilor prin legea bugetului de stat sunt mai putini decat anul trecut.

Muncipalitatile discuta in aceste zile proiectele de buget si trebuie sa se si gra­beasca. Potrivit legii, bugetele locale trebuie adoptate la maximum 45 de zile dupa adoptarea legii bugetului de stat (adoptat la 14 ianuarie).

Bucurestiul, cel mai mare oras al Romaniei, nu are inca un proiect de buget care sa poata fi consultat, insa viceprimarul Mircea Raicu crede ca el va fi pus in curand in dezbatere. Cel putin pana acum speranta este ca veniturile pentru 2010 nu vor scadea. De altfel, Bucurestiul este un oras privilegiat intre altele, avand o rata a indatorarii foarte scazuta (aproximativ 8% din venituri), dar si aproximativ 200 de milioane de euro bani in banci pentru viitoarele lucrari de infrastructuta. Asadar, nu este un pericol foarte mare ca lucrarile de investitii sa fie stopate din cauza diminuarii veniturilor.

Insa alte municipalitati care si-au facut deja calculele pentru 2010 nu ascund ca au probleme.

Timisoara, unul dintre cele mai mari orase, a intrat in acest an cu un deficit de opt milioane de lei care va trebui acoperit din veniturile din 2010. Intr-o dis­cutie recenta cu reporterul ZF primarul Gheorghe Ciuhandu se plangea de faptul ca, desi Timisoara este al doilea contributor la buget, dupa Bucuresti, Guvernul neglijeaza sa in­toarca banii municipiului pentru proiecte importante cum ar fi cele de infrastructura.

Drept urmare, ceea ce va face in acest an Timisoara este sa mearga pe proiectele incepute si sa nu deschida investitii noi. Bugetul propriu al Timisoarei va fi cu aproximativ 12,5% mai mic fata de anul trecut, potrivit consilierilor locali citati de presa timisoreana.

La Iasi, proiectul bugetului general a fost deja anuntat - 820 de milioane de lei, in scadere cu 17% fata de anul trecut. Solutia primarului Gheorghe Nechita este de a taia din cheltuieli. Sunt vizate, in special, cheltuielile cu investitiile.

Proiectul bugetului Brasovului a fost stabilit la 539 mil. lei, in scadere cu peste 10% fata de anul trecut.

Primarul George Scripcaru s-a plans si el, asemenea primarului Timisoarei, ca statul intoarce municipiului prea putini bani. Brasovul se plange de faptul ca, la votarea in Parlament a legii bugetului de stat, niciun proiect important privind muncipalitatea nu a fost adoptat.

La Cluj, sporurile salariale au fost reduse in administratie cu aproximativ 20%, in conditiile in care consilierii se pregatesc sa adopte un buget cu aproximativ 8% mai mic fata de 2009.

Galatiul va suferi si el de pe urma crizei. Potrivit primarului Dumitru Nicolae, incasarile muncipalitatii vor fi cu 10% mai mici decat anul trecut, drept urmare si bugetul va fi croit dupa acest tipar. Bugetul ar urma sa fie finalizat in zilele urmatoare.

Consilierii muncipali ai Aradului vor adopta maine proiectul de buget. Muncipiul va trebui sa se descurce cu 177 de milioane de lei, insa aceasta suma este aproape egala cu bugetul de anul trecut.

Bugetul Brailei va fi insa cu 10% mai mic decat in 2009, a estimat primarul Aurel Simionescu.

Municipalitatea are, pe de alta parte, o serie de datorii pe care trebuie sa le pla­teasca la gaze si salubritate.

Focsaniul are si el un buget apropiat de cel de anul trecut, de 168,3 mil. lei.