Adrian Vasilescu, BNR: Inflatia nu mai sperie populatia, vorba unui cuplet din anii '90 al grupului Divertis

In comentariul de miercurea trecuta - ca sa ma fac mai bine inteles - sugeram sa va imaginati ca aveti dinaintea ochilor trei ecrane luminoase. Desigur, electronice. Si ca toate trei redau filmul preturilor, cu notele specifice lunii ianuarie 2010: cateva preturi au urcat spectaculos, cele mai multe au batut pasul pe loc, iar altele au coborat. Si notam ca fiecare ecran este destinat miscarii preturilor identificate pe cate un mare segment al pietei: primul - al marfurilor alimentare; al doilea - al marfurilor nealimentare; al treilea - al tarifelor serviciilor.

Adaug, astazi, ca trei categorii de cifre (din cele inscrise in acest tablou) au importanta in calculul inflatiei: 1) ponderea; 2) rata de crestere; 3) influenta. Ponderea, in cazul de fata, este exprimata printr-un numar de puncte. Vedem astfel cat cantareste partea in raport cu intregul; sau cat reprezinta un detaliu (un anume indicator sintetic, sa spunem "carne de porc") in intregul tablou. Rata de crestere ne arata ca preturile la "carne de porc" au urcat in ianuarie 2010 cu 0,19 la suta. Cu o pondere de numai 213 puncte, insa, raportata la un total de 10.000 de puncte, cat insumeaza cele trei ecrane, respectivul indicator sintetic nu se mai regaseste in rata inflatiei. Influenta - zero. Tot zero inflatie, in ianuarie, au facut carnea de vita, pestele proaspat, untul, zaharul, mierea de albine, cafeaua, uleiul, frigiderele, congelatoarele, articolele de menaj, tricotajele, incaltamintea, gazele si inca multe alte produse. Cele mai multe! Dovada ca inflatia nu mai sperie populatia, cum suna un cunoscut cuplet din anii '90 al trupei "Divertis".

De unde, atunci, rata mare din ianuarie 2010? Raspunsul apare pe unul dintre cele trei ecrane. Sa-l detaliem. In ianuarie dezechilibrul s-a produs doar la trei marfuri.

In primul rand, la tigari. Un produs cu pondere foarte mare (473 de puncte, aproape cat painea) a suferit o crestere a preturilor, intr-o singura luna, de 13,87 la suta. Influenta - 0,66 puncte procentuale din totalul de 1,68. Apoi la combustibili. Un produs cu pondere si mai mare, de 753 de puncte a suportat o crestere lunara de 3,42 la suta. Influenta: 0,26 de puncte.

Si in sfarsit la energie electrica. Pozitie cu pondere de asemenea mare (492 de puncte) si o crestere in ianuarie de 4,20 la suta. Influenta: 0,21 de puncte. Asadar, numai trei produse (dintr-un tablou care infatiseaza dinamica pietei de consum din Romania) s-au scumpit atat de mult, incat au produs un soc inflationist in ianuarie 2010.

Hiba, deci, a fost pe ecranul marfurilor nealimentare, unde rata a urcat la 3,20 la suta. Media pe ianuarie fiind de 1,68 la suta. Ce constatam? Ca inflatia noastra nu seamana in niciun fel cu cea descrisa in carti. De fapt, este atipica, fiindca nu i se potrivesc niciun fel de tipare.

Dar ce inseamna, de fapt, aceasta temuta inflatie? Intrebat ce este filosofia, un celebru ganditor a raspuns: "Ceea ce toate lumea stie ca este". Sunt tentat sa-l parafrazez. Inflatia este ceea ce toata lumea stie ca este. Totusi, voi preciza ca inflatiei i s-au dat, de-a lungul timpului, sute de definitii. In vremea din urma, pentru a simplifica lucrurile, s-a ajuns la un consens: prin inflatie se intelege cresterea generalizata a preturilor de consum. De ce a preturilor de consum si nu a celor de productie? Pentru ca preturile de consum (ceea ce platim cand ne facem cumparaturile zilnice in magazine) reprezinta o notiune mai cuprinzatoare: aici se reflecta si costurile productiei, si preturile de productie, si puterea de cumparare. Chiar si rata de schimb intre moneda nationala si valute. Desi, mai degraba, e invers: inflatia influenteaza rata de schimb. Alaturi de multi alti indicatori: deficitul bugetar, deficitul de cont curent, productivitatea, calitatea valorilor adaugate. Asa se explica de ce, timp de 20 de ani, de multe ori, in vreme ce inflatia scadea, rata de schimb ramanea constanta.

Si daca, la noi, in ianuarie, s-au scumpit semnificativ numai trei produse, mai putem numi acest fenomen inflatie? Potrivit cartilor: da. Potrivit realitatii pietei, avem de-a face cu un nou concept: inflatia statistica. Un anume tip de inflatie, in care mii de preturi, desi cumintite, dau impresia de nervozitate din cauza unei simple medii statistice. Desigur, ponderate.